Cristian Lupsa, Esquire: “Jurnalismul e generos”

Cristi mi-a fost student acu’ niste ani, apoi a facut un master la cea mai tare scoala de jurnalism din SUA, a lucrat o vreme prin America, inclusiv la Christian Science Monitor, iar acum trebuie ca e cel mai tanar senior editor din presa romana. La Esquire, pe piatza de la 1 septembrie. Asa ca am vorbit pe mess despre Esquire (si articole luuuuungi), despre jurnalism, putin despre bloguri si o tzira despre Cristi Lupsa.
petit_sapin: ca sa fii senior editor nu trebuie sa fii, cum sa spun… senior?
cristianlupsa:
cristianlupsa: probabil ca ar trebui
cristianlupsa: sincer, titlul nu descrie ce fac
petit_sapin: tu cati ani ai?
cristianlupsa: eu am 26 acum
petit_sapin: aha. mda, ai mai imbatranit de cand te-am cunoscut eu
cristianlupsa: sa speram ca in bine
petit_sapin: si ce faci acolo?
petit_sapin: la esquire, adica
cristianlupsa: jobul meu principal este sa scriu
cristianlupsa: sunt practic singurul staff writer acolo
petit_sapin: asa
cristianlupsa: ca sa fac o echivalare cu titulara anglo-americana sunt un fel de writer-at-large
cristianlupsa: adica un fel de jolly joker pe contionut cu destul de multa libertate de creatie
cristianlupsa: doar ca la noi cuvantul asta, writer, nu are echivalent
cristianlupsa: nu pentru jurnalism
petit_sapin: pai nu merge ’scriitor’?
cristianlupsa: nu stiu de ce imi pare ca acest cuvant e asociat prea mult cu oamenii de litere
cristianlupsa: uniunea scriitorilor
cristianlupsa: restaurantul capsa
cristianlupsa: camil petrescu la o cafea cu baietii
cristianlupsa: nu cred ca in romania exista semantic atata libertate pentru cuvantul scriitor incat sa includa munca de jurnalist
cristianlupsa: poate gresesc
petit_sapin: nu cred ca gresesti
cristianlupsa: mie oricum imi place sa spun ca sunt jurnalist
cristianlupsa: chestia cu titulatura e mai mult o conventie
————–
ESQUIRE CA IDEE
————–
petit_sapin: spune-mi putin de esquire
cristianlupsa: esquire ca idee sau esquire ro?
petit_sapin: hai intai esquire ca idee
cristianlupsa: ok
cristianlupsa: am sa-l parafrazez putin pe david granger, editorul de acum al editiei americane
cristianlupsa: care spunea
cristianlupsa: ca scopul esquire e sa reflecte si sa confrunte lumea in care traim si planurile de viitor care le avem pentru ea
cristianlupsa: pana la urma e o definite abstracta, dar tin mult la ea
cristianlupsa: jurnalismul de calitate iti explica cum functioneaza prezentul, de ce functioneaza asa si iti da si o idee de cum va fi in viitor
cristianlupsa: sigur ca modalitatile de a spune aceste povesti sunt diferite
cristianlupsa: esquire o face prin articole lungi, unele foarte personale
cristianlupsa: care sunt menite sa fie o aventura
cristianlupsa: atat pentru reporter cat si pentru public
cristianlupsa: tot granger spunea la un moment dat despre o poveste esquire (traducerea — cu scucele de rigoare — imi apartine): “Când e făcută bine, o poveste din Esquire e o experienţă. E deseori contrariantă; e rezultatul unor opinii puternice; este aventuroasă din punct de vedere stilistic. Dar la fel de important e faptul că o poveste Esquire e o experienţă profund personală. Reporterul riscă ceva când se înhamă la un astfel de proiect; riscă să se schimbe pe sine şi viziunea sa asupra lumii, şi, implicit, riscă să-ţi schimbe şi ţie viziunea pe care o ai asupra lumii sau, cel puţin, asupra unei părţi din ea”.
cristianlupsa: asta a fost un copy si paste
cristianlupsa:
petit_sapin: suna putin a bla-bla
cristianlupsa: sigur ca da
cristianlupsa: e ca un film
cristianlupsa: fiecare intelege ce vrea din asta
cristianlupsa:
—————–
CINE SUNT CITITORII ESQUIRE
—————–
petit_sapin: hai s-o luam alftel
petit_sapin: ce e esquire in america si ce va fi in romania?
cristianlupsa: in america e un brand mare, o revista legendara care castiga cacalau de premii de scriitura si care e locul in care isi doresc sa publice multi jurnalisti care vor sa scrie la revista
petit_sapin: care e publicul ei?
cristianlupsa: publicul ei principal sunt barbatii maturi — hai sa zicem peste 30 de ani, care au o situatie materiala buna si o curiozitate despre lume
cristianlupsa: si carora le place sa citeasca
cristianlupsa: cand spun ca au bani, spun ca sunt oameni care au facut bani muncind, nu vanzand terenuri
cristianlupsa: multi dintre cititorii esquire din america sunt porofesori universitari, medici, cercetatori etc….
cristianlupsa: oameni platiti mai bine ca aici
cristianlupsa: exista in acest sens o incongruenta de public tinta
petit_sapin: adica?
petit_sapin: hai sa traducem
petit_sapin: ‘incon…”?
cristianlupsa: adica la noi majoritatea barbatilor maturi cu bani sunt afaceristi — multi imbogatiti peste noapte — multi fara profilul intelectual al cititorului ideal al esquire-ului american
cristianlupsa: astea sunt toate observatii personale
cristianlupsa: pana la urma eu traiesc inca putin schizofrenic
cristianlupsa: jumate in america si jumate in romania
cristianlupsa: sunt acasa doar de 4 luni dupa ce am fost in america 4 ani
cristianlupsa: poate d-aia si vorbesc atat de mult bla bla
—————-
PUTIN DESPRE CRISTI LUPSA SI DESPRE CUM SE FACE JURNALISM IN SUA
—————-
petit_sapin: hai sa spunem cititorului ca ai stat ceva vreme in sua
petit_sapin: cat si unde?
cristianlupsa: am stat 4 ani: 2 la masterat la Missouri School of Journalism si apoi 2 muncind prin New York, Washington si Boston
cristianlupsa: treaba asta cu america e esentiala pentru relatia mea cu revista
petit_sapin: sa spunem ca missouri e cea mai veche scoala de jurnalism
petit_sapin: si unii spun ca cea mai buna
cristianlupsa: la anul sarbatoresc 100 de ani de existenta
cristianlupsa: de cea mai buna, nu stiu ca nu am fost la toate
dar a fost intradevar ceva bestial
petit_sapin: care e lucrul care te-a impresionat cel mai mult acolo?
cristianlupsa: faptul ca am reusit sa fac o legatura intre filozofia jurnalistica si pratica. adica am gandit jurnalism jumate de zi si am facut jurnalism jumate de zi
cristianlupsa: si asta e un lux oriunde in lume
cristianlupsa: nici in redactiile americane oamenii nu au timp sa stea mult sa se gandeasca la cum vor scrie o stie, de ce vor alege personajul x, unghiul y
cristianlupsa: si acolo — in unele locuri — trebuie sa scoti 3 stiri pe zi, ca daca nu, te dau afara
cristianlupsa: dar la missouri aveam luxul sa si gandim si sa si facem
cristianlupsa: pentru ca scoala are un ziar, un post de radio
cristianlupsa: un post tv
cristianlupsa: doua-trei reviste
cristianlupsa: asta o diferentiaza de alte scoli
cristianlupsa: la columbia in New York — alta scoala mare — se pune accent pe pratica
—————–
CE-I CU ESQUIRE ROMANIA
—————–
petit_sapin: zi de esquire romania
cristianlupsa: apare maine, sper [discutia a avut loc vineri, 31 august]
cristianlupsa: si am emotii
petit_sapin: (multa bafta)
petit_sapin: si de ce trebuie sa cumpar eu revista asta?
cristianlupsa: iara trebuie sa o vand. ok - o vand
petit_sapin: n-o vinde, spune-mi cu ce se mananca ea si de ce-ti place tie revista asta
cristianlupsa: eu ti-as spune sa cumperi revista asta in primul rand pentru factorul de nou.
petit_sapin: nu ajunge
cristianlupsa: stiu
cristianlupsa: mai am
petit_sapin: apar zeci de publicatii intr-un an
cristianlupsa: stai sa explic
cristianlupsa: se intampla ca factorul de nou in revista asta sa fie si motivul pentru care eu as cumpara-o — sau motivul pentru care imi place mie
cristianlupsa: revista asta are scriitura de calitate
cristianlupsa: de anvergura
cristianlupsa: articole lungi, scrise cu migala, bazate pe saptamani sau chiar luni de documentare
cristianlupsa: e o revista de citit, nu de rasfoit. gandeste-te la ea ca o nuvela pe luna
—————–
ARTICOLE LUUUUUNGI
—————–
petit_sapin: pai articole lungi la noi?
cristianlupsa: eh, aici eu intru in zona de speculatii, tu in cea de cunostiinta
petit_sapin: cunostinta sau constiinta?
cristianlupsa: eu ma incapatanez sa cred ca exista public pentru asta
petit_sapin: eu incerc sa te starnesc
cristianlupsa: te rog
petit_sapin: nu vezi ca la noi tre’ sa fie scurt?
petit_sapin: ca altfel nu se citeste?
petit_sapin: ziarele care publica placinte au tiraje de buzunar
petit_sapin: sau au tiraj pentru ca au mica publicitate
cristianlupsa: asa e peste tot. nimic nou.
cristianlupsa: dar lung nu ionseamna neaparat plictisitor
petit_sapin: aha
petit_sapin: hai ca incepi sa vinzi
cristianlupsa: de ce citeste lumea carti
petit_sapin: citeste lumea carti?
cristianlupsa: ca sunt lungi ca dracu
cristianlupsa: eu as spune ca da
petit_sapin: la noi?
cristianlupsa: la cum se traduce in draci peste tot
cristianlupsa: banuiesc ca se vinde ceva
cristianlupsa: uite cum a mers si colectia cotidianul
cristianlupsa: sunt convins ca o parte din cartile alea au fost citite
petit_sapin: te-ai uitat pe plaja la mare sa vezi la cate sezlonguri intalnesti o carte?
cristianlupsa: n-am fost la mare. lucram
petit_sapin:
cristianlupsa: nu cred ca se exclud publicurile
cristianlupsa: sunt oameni care vor scurt
petit_sapin: deci publicul vostru citeste
petit_sapin: si citeste si articole lungi, daca nu sunt plictisitoare
petit_sapin: sau cel putin asa sperati voi
cristianlupsa: si sunt oameni care ar citi lung — dar eu sunt convins ca multi nu stiau ca exista astfel de lung
petit_sapin: asta cu articolele lungi merita o discutie speciala
petit_sapin: pentru ca in romania nu prea se practica la modul la care se intampla asta in sua - esti de acord?
cristianlupsa: modul in care ma provoci e perfect corect
cristianlupsa: exact
cristianlupsa: asta e diferenta
cristianlupsa: lungul de la noi nu e lungul pe care il promoveaza esquire, the new yorker, vanity fair etc
petit_sapin: cand vorbim de articole lungi de magazine, vorbim de feature, sau de long-form story, nu?
cristianlupsa: exact
cristianlupsa: vorbim de ceva cu viata, cu scene, cu dialog, cu dinamism
petit_sapin: nu stiu cum sa traducem la noi termenii astia, feature s-a impus in limba dar poate insemna orice
cristianlupsa: nu o stire despre legea z lungita la 1500 de cuvinte ca sa umple spatiul
petit_sapin: ok, detaliaza-mi tu putin
cristianlupsa: vorbim de ceva care curge in cel mai bun caz ca o povestire scurta
petit_sapin: asa
cristianlupsa: care are profunzime
cristianlupsa: in descrieri de personaje si locuri
cristianlupsa: care exploreaza motivatiile personajelor
cristianlupsa: care explica pana la cel mai mic detaliu cum functioneaza ceva
cristianlupsa: care are intriga
cristianlupsa: multe sunt povesti cu inceput si sfarsit
cristianlupsa: la modul in care le povestesti la o bere
cristianlupsa: “bai, ai auzit de omul care a plecat cu familia in germania, si a murit bunica
cristianlupsa: si n-au avut bani de sicriu si au pus-o intr-un portbagaj pe capota
cristianlupsa: si li s-a furat portbagajul la granita”
cristianlupsa: asta e in cateva randuri o poveste cu zeci de intrebari
cristianlupsa: si o naratiune te poate duce de la plecare, pana la moartea buncii - intriga, pana la furt - punctul culminant, pana la un deznodamant
cristianlupsa: long-form journalism, narrative journalism — sa-i spunem cum vrem…
cristianlupsa: e ca orice naratiune de calitate
cristianlupsa: doar ca e construita dupa reguli jurnalistice
petit_sapin: reguli jurnalistice? asta e o contradictie in termeni in romania
petit_sapin:
cristianlupsa: poate d-aia nu se face astfel de scriitura
cristianlupsa: si d-aia lumea nu stie ca nu orice lung e plictisitor
petit_sapin: pai hai sa luam un exemplu
—————
DE EXEMPLU, NEMESCU
—————
petit_sapin: tu ai scris despre nemescu
cristianlupsa: cum am putut si eu
petit_sapin: regizorul ucis intr-un accident de masina in bucuresti, inainte sa apuce sa-si termine primul lung-metraj
cristianlupsa: exact
petit_sapin: cate semne a avut articolul?
cristianlupsa: aproape 35.000
petit_sapin: uau
cristianlupsa: ~ 6000 de cuvinte
petit_sapin: pentru unele publicatii de la noi, asta echivaleaza cu o blasfemie
petit_sapin: pe cate pagini de revista a intrat?
cristianlupsa: va fi pe 8 + un jump
cristianlupsa: adica o coloana care n-a mai intrat
cristianlupsa: in layoutul de 8
petit_sapin: aha
petit_sapin: deci aia va intra in alta pagina
cristianlupsa: jump-urile sunt trimiteri cred
petit_sapin: cum ti-ai structurat articolul cu nemescu?
cristianlupsa: intr-un cuvant: greu
cristianlupsa:
cristianlupsa: e dificil sa organizezi atata material
petit_sapin: ok, dar cum?
petit_sapin: care a fost ideea
petit_sapin: ca sa intelegem ce inseamna long-form story
cristianlupsa: aveam peste 100 de pagini de interviuri transcrise si o gramada de alte chestii
cristianlupsa: pana la urma mi-am zis
cristianlupsa: ce vrei sa faci?
cristianlupsa: si am zis ca vreau sa incerc sa scriu un articol
cristianlupsa: care face la prima vedere ce cristian nemescu nu reusea in viata reala
cristianlupsa: impresioneaza. te face sa faci doi pasi inapoi.
cristianlupsa: vroiam ca structura articolului sa creioneze un personaj impunator
cristianlupsa: asta nu inseamna bun sau rau
cristianlupsa: ci unul stapan pe sine, care te face sa spui: “mai sa fie, ce tare e asta”
cristianlupsa: nemescu, fiind timid si putin introvertit nu era perceput asa decat de cei pe care il cunosteau
cristianlupsa: si am pornit cu ideea asta
cristianlupsa: apoi l-am spart in 5 segmente mari
petit_sapin: care?
cristianlupsa: o introducere
cristianlupsa: in care cheia e data de mama lui cristi la finalul acelei sectiuni cand ea spune ca poate el a murit pentru ca nu mai avea nimic de invatat; stia tot.
cristianlupsa: apoi e o sectiune biografica care spune cum a ajuns sa faca film
cristianlupsa: apoi e o sectiune despre cum si-a definit conceptia despre film si ars poetica cinematografica daca vrei
cristianlupsa: a patra este despre contrastul din nemescu regizorul si nemescu tanarul plapand
cristianlupsa: si apoi e o incheiere care — sper eu — leaga totul si puncteaza ideea ca nemescu a murit un regizor mare
cristianlupsa: nu avea sa devina un regizor si chiar ajunsese unul
petit_sapin: cum adica nu avea sa devina un regizor?
cristianlupsa: adica nu era o speranta, era deja o certitudine
cristianlupsa: cand a murit s-a scris mult ca a murit o speranta a filmului romanesc
cristianlupsa: dar prin ce facuse — scurtmetrajele, mediumetrajul si california asa cum a lasat-o — el deja confirmase
petit_sapin: de ce tocmai nemescu?
cristianlupsa: in primul rand, nu a spus nimeni: scrie despre nemescu
cristianlupsa: a fost o combinatie de trei factori
cristianlupsa: imi cautam un subiect care sa aiba un acros de stire (un news peg cum zic americanii)
cristianlupsa: pe 25 august a fost un an de la moartea lui
cristianlupsa: am zis ca 1 septembrie e aproape
cristianlupsa: va fi oarecum in the news
cristianlupsa: si uite, ca a si fost saptamana trecuta mai ales dupa anonimul
cristianlupsa: deci cautam un subiect cu oarecare actualitate si legat de data aparitiei
cristianlupsa: doi: cautam un articol greu de facut pentru a incerca sa ilustrez cat de departe merge esquire. adica cata libertate de miscare si creatia ofera revista unei idei
cristianlupsa: am scris un profil al unui om care nu mai este, e greu. n-am facut-o niciodata si a fost mult mai greu decat credeam
cristianlupsa: dar vroiam sa arat cumva treaba asta
cristianlupsa: trei e un motiv personal. eu vreau sa invat ceva din fiecare articol. si am vrut sa invat ceva despre mine scriind despre cineva apropiat de varsta mea si despre oamenii din jurul lui si ce s-a intamplat cu ei dupa aceasta tragedie (si mie mi-a murit mama la o luna dupa ce m-am intors din state si am simtit ca exorcizez la randul meu niste demoni scriind un asa articol)
petit_sapin: si de ce se potriveste nemescu cu esquire?
cristianlupsa: permite-mi sa bla-bla putin — aici e o teorie personala
petit_sapin: sigur, go ahead
cristianlupsa: mi-a spus madalina ghitescu, actrita, cand vorbeam cu ea despre cristi
cristianlupsa: ca nemescu a fost un rebel, dar nu un razvratit
cristianlupsa: adica
cristianlupsa: era un tanar care nu se impotrivea generatiei mai in varsta pentru ca “asa fac tinerii”
cristianlupsa: era genul de om care are o viziune
cristianlupsa: si care stie devreme care e viziunea lui
cristianlupsa: si va pune tot efortul in munca lui pentru a-si atinge scopul (de a face filme destepte pentru public, in cazul lui nemescu)
cristianlupsa: cred ca e un tip de om nou in romania asta
cristianlupsa: oameni care nu fac compromisuri (prea multe) nu din bravura, ci din forta interioara
cristianlupsa: eu l-am perceput pe nemescu ca o forta de schimbare
cristianlupsa: si cred ca asta ilustreaza un curent existent in randul generatiilor mai tinere
petit_sapin: frumos bla-bla
cristianlupsa: si esquire vrea sa reflecte chestii d-astea
cristianlupsa: eu chiar asa vorbesc despre chestiile astea
ar trebui sa pun o floricica langa mine
cristianlupsa: uite, cum ai scris si tu despre bloguri
cristianlupsa: sau despre stereotipuri care vor veni in octombrie
cristianlupsa: sunt chestii care exista
cristianlupsa: palpabile
cristianlupsa: definesc societatea in care traim
cristianlupsa: dar sunt rareori supuse unor intrebari mai profunde
————-
CE ESQUIRE SEPTEMBRIE
————-
petit_sapin: hai sa dam un sumar pentru esquire septembrie
cristianlupsa: ok
cristianlupsa: pai aveam george clooney — un articol genial de la americani care este un altfel de profil de star
cristianlupsa: sunt 8 pagini despre cum clooney invata sa nu mai fie clooney actorul principal - ci clooney omul din umbra in hollywood.
cristianlupsa: avem un eseu foto despre delta prin care nu bantuie turisti.e facut minunat de petrut calinescu.
cristianlupsa: e o bucata de scriitorul radu paraschivescu despre cum a luat-o razna limba romana
cristianlupsa: o analiza politica despre cum a fost folosit dumnezeu de catre partide dupa 1989
cristianlupsa: e un articol de tine despre bloguri
cristianlupsa: tot de la americani un mini profil christina ricci
cristianlupsa: si rubricile de deschidere: carte, film, muzica si apoi ghidul esquire de cum sa te imbraci, ce sa mai mananci… chestii standard pentru o revista, dar cu putin twist pentru ca e un limbaj de povestit aproape peste tot
cristianlupsa: ce mai e cool e ca esquire are ilustratii
cristianlupsa: destul de multe chiar
cristianlupsa: si vrem sa publicam eseuri foto si proza scurta
cristianlupsa: stiu — mai multe motive ca sa fuga cititorul de lung — dar ma incapatanez sa sper ca sunt si cei care vor fugi spre lung
cristianlupsa: cel mai bine se uita lumea la pdf-ul cu sumarul
cristianlupsa: l-am pus pe net
cristianlupsa: asta e linkul direct catre pdf
cristianlupsa: http://www.owlspotting.com/wp-content/uploads/2007/08/esquire-ro-sumar-sept.pdf
[Link-ul e catre blogul lui Cristi]
petit_sapin: apropo, zi-mi de blog
————–
UN PIC DESPRE BLOG
————–
cristianlupsa: blogul cu cel mai prost mission statement din lume?
cristianlupsa: ce sa-ti zic de el?
petit_sapin: de ce e cel mai prost mission statement?
cristianlupsa: glumesc. ca nu stiu ce vreau de la el acuma. a fost facut cat timp era in state si ii gasesc mai greu sensul aici
cristianlupsa: mai ales ca nu vreau sa incep sa scriu in romana
cristianlupsa: pentru ca e singurul loc in care mai scriu in engleza
cristianlupsa: chiar daca acum o fac rar
petit_sapin: cam despre ce scrii pe blog?
petit_sapin: in afara de mancare, ca am vazut ca in ultima vreme te dedai la orgii culinare
cristianlupsa: da
e usor sa faci poze si sa le dai pe blog si sa dai impresia ca nu a murit
petit_sapin: ok, zi pentru cineva care acum descopera blogul
petit_sapin: ce poate gasi la tine pe blog?
cristianlupsa: scriam o serie de chestii — cele mai multe bla bla-uri despre cum sa scrii povesti pana o serie de chestii care ilustreaza o personalitate prinsa intre ro si sua
cristianlupsa: la asta a fost folositor
petit_sapin: si acum? doar poze cu mancare?
cristianlupsa: ideal as scrie despre jurnalism narativ, despre scriitura de care fac pentru esquire
cristianlupsa: va depinde insa de timp
petit_sapin: crezi ca blogging-ul e jurnalism?
cristianlupsa: cred ca poate fi, sigur ca da
cristianlupsa: eu am o serie de posturi
cristianlupsa: pe care le consider jurnalism
cristianlupsa: jurnalismul e generos
petit_sapin: da un link catre unul dintre ele
cristianlupsa: http://www.owlspotting.com/2007/01/21/dont-put-it-in-your-mouth/
cristianlupsa: e ceea ce americanii numesc personal journalism
cristianlupsa: ma rog, facut la un standard mai mediocru ca mai am mult de invatat
petit_sapin: ok, citim si dupa aia vedem
petit_sapin: acum te rog sa-ti pui o intrebare
petit_sapin: si sa raspunzi la ea
petit_sapin: (e o cutuma a acestor discutii pe mess de pe jurnalismonline.ro)
—————
TREI CHESTII DE INFIPT IN CREIER LA JURNALISTI
—————
cristianlupsa: asa, in vazul tuturor?
petit_sapin:
petit_sapin: cati or mai fi rezistat pana aici
cristianlupsa: apropos de lung, nu
petit_sapin:
petit_sapin: lung e ok uneori
petit_sapin: dar da, apropo de ce ziceam mai devreme, ca sa te provoc, si anume ca romanii nu prea citesc articole lungi
cristianlupsa: ok. care sunt chestiile pe care un jurnalist ar trebui sa le aiba infipte in creier?
petit_sapin: asa. acu’ sa vad cum raspunzi la intrebarea asta incuietoare
petit_sapin: dar fara sloganuri, te rog
petit_sapin: uau, scrii un long-form story pe marginea acestei intrebari? [dureaza f. mult]
petit_sapin:
cristianlupsa: uite trei. ca tot ce scrie trebuie sa fie adevarat (nu un adevar absolut), ci unul simplu, gen daca zici ca afara eraU peste 30 de grade, atunci verifica ca au fost. ca trebuie sa fie umil si sa realizeze ca nu stie toul si ca mereu va fi inca o persoana si inca un telefon pe care va trebui sa il dea. ca are dreptul sa-i pese de jurnalism mai mult decat de angajator.
petit_sapin: nu suna rau
cristianlupsa: sunt un slogan umblator ce-i drept
petit_sapin:
cristianlupsa: dar unul care chiar crede tot bla bla-ul asta
cristianlupsa: le-am zis oamenilor care m-au intrebat despre esquire ca le pot vinde entuziasmul meu pentru revista. le revine lor sarcina sa o judece.
petit_sapin: esti, pentru ca ai invatat f. multe in sua (si putin pe aici, cred) si uneori lucrurile astea par naive cand le spui in contextul unui jurnalism de tip romanesc
cristianlupsa: vinde in sensul bun
petit_sapin: am inteles
petit_sapin: acum te rog sa imi pui mie o intrebare
————-
PERICOLE
————-
cristianlupsa: ok. ai acceptat si tu provocarea sa scrii pentru esquire, deci ai un gram de implicare personala. de ce te temi — ca om care cunoaste presa romaneasca — cand vezi un astfel de produs iesind la noi pe piata?
petit_sapin: (ma gindesc)
cristianlupsa: (dragi cititori - si bradut poate compune chestii lungi daca vrea. dar e un om ocupat) [dureaza f. mult]
petit_sapin: nu ma tem de nimic, pentru ca nu e revista lu’ mama
petit_sapin: dar
cristianlupsa: eh, atat? poate am ales cuvantul prost
petit_sapin: eh, continui, continui
petit_sapin: deci
petit_sapin: cred ca un pericol ar consta in lipsa de oameni
petit_sapin: oameni specializati pe ce vreti voi
petit_sapin: si din cauza asta e posibil ca revista sa se subtieze calitativ
cristianlupsa: eu o trec pe asta la capitolul “temeri”
petit_sapin: apoi, nu stiu daca sunt destui barbati indeajuns de sofisticati ca sa guste revista voastra asa cum ar trebui
cristianlupsa: ehe. vom vedea.
petit_sapin: da. eu sunt optimist
cristianlupsa: si eu
petit_sapin: am zis lucrurile astea pt. ca trebuia sa zic ceva
cristianlupsa: hahahaha
cristianlupsa: banuiam eu ca e ceva necurat la mijloc
—————
CE CULOARE SCRIE CREIONUL
—————
petit_sapin: hai sa te mai intreb ceva de esquire, de final
petit_sapin: tiraj?
petit_sapin: 20.000 parca?
cristianlupsa: 20.000 stiu si eu
petit_sapin: ce ati vrut sa spuneti cu stilul ala de titrare de pe coperta?
petit_sapin: pur si simplu o chestie de originalitate, sau mai e ceva ce mie imi scapa?
cristianlupsa: prima cu siguranta
cristianlupsa: dar ray (artul nostru) ar putea sa o explice mai bine
cristianlupsa: ai sa vezi totusi o chestie subtila pe coperta
cristianlupsa: cu creionul din mana lui clooney si hasurile
cristianlupsa: e o coerenta intre poza si design
cristianlupsa: am gandit mult fiecare bucata din revista
cristianlupsa: ca e bine sau nu, nu stiu. vedem la vanzari.
petit_sapin: ‘hasurile’?
petit_sapin: a, ok
petit_sapin: nu h-urile
cristianlupsa: e o hasura in titlu
petit_sapin: ci hasurile
petit_sapin: da, si intre titluri
cristianlupsa: exact
petit_sapin: da, e misto faza
petit_sapin: doar ca creionul ala scrie negru
petit_sapin: (glumesc, poa’ sa scrie orice, desigur)
cristianlupsa:
cristianlupsa: e inspirata de coperta lor cu clooney
cristianlupsa: care era in intregine scrisa de mana
cristianlupsa: dar aia era un numar special
petit_sapin: mai aveti niste chestii subtile pe care io nu le inteleg
petit_sapin: de exemplu titlul cu delta
petit_sapin: dk nu intereseaza pe nimeni, de ce scrieti despre ea?
cristianlupsa: pui si tu intrebari d-astea incuietoare
pentru ca ar trebui sa intereze
petit_sapin: e ca aia cu radio guerilla, care, intr-o vreme, avea o rubrica in buletinele de stiri: “stirile care nu ne intereseaza”
petit_sapin: pai da, tocma’ ziceam ca e o chestie subtila
cristianlupsa: agenda setting photo journalism
petit_sapin: dar io tot cred ca trebuia alt titlu
cristianlupsa: n-am sa sustin niciodata ca nu se putea mai bine
cristianlupsa: si asta ar trebui sa invete jurnalistii romani
—————
CUM E SA SCRII BEAT
—————
petit_sapin: stii care mi se pare cel mai interesant titlu?
cristianlupsa: care?
petit_sapin: asta cu ametzeala
cristianlupsa: sa vedem ce o sa crezi despre articol
petit_sapin: stiu ca tu ai scris articolul - poti sa zici doua vorbe despre el?
cristianlupsa: eu unul nu mai beau vodca de cand l-am scris pe asta
petit_sapin: asa
petit_sapin: atat?
cristianlupsa: ideea e preluata dupa un articol de kendall hamilton din esquire us
petit_sapin: asa
cristianlupsa: daca scrii mai bine pe masura ce te imbeti
petit_sapin: deci tu ai inceput sa bei si sa scrii
petit_sapin: cam asta e, in esentza?
cristianlupsa: da
cristianlupsa: doar ca erau niste reguli
petit_sapin: asa
cristianlupsa: 6 eseuri
cristianlupsa: si primeam de la radu coman, red sef, tema de eseu prin sms
cristianlupsa: si aveam o ora sa scriu un eseu
petit_sapin: f. interesant
cristianlupsa: si la fiecare eseu sa beau niste vodca
cristianlupsa: si asa puteai macar ochiometric sa vezi schimbarea progresiva de ton si abordare
cristianlupsa: e clar ca e un articol mai frivol. dar e facut serios in frivolitatea lui
cristianlupsa: ideea e ca la al 4-lea eseu eram destul de depresiv
petit_sapin:
cristianlupsa: iar la ultimul am inceput sa o iau razna rau de tot
cristianlupsa: asa ca pentru bloggerii care scriu beti
cristianlupsa: sa stie ca punctul in care sa se opreasca e cel in care se simt bine, sunt vorbareti dar inca veseli
cristianlupsa: de acolo sufera si verva si umorul si claritatea
petit_sapin: :))
petit_sapin: misto
cristianlupsa: si ce e important
cristianlupsa: e ca n-au fost editate
cristianlupsa: pana la urma, e o lectie de viata in spatele unei glume d-astea
petit_sapin: asta imi aminteste de un amic de-al meu olandez
petit_sapin: care a facut un experiment cu nevasta-sa
petit_sapin: s-au inregistrat cu un reportofon in timp ce beau vin, intr-o seara
petit_sapin: si discutia a devenit din ce in ce mai incoerenta
petit_sapin: cuvintele din ce in ce mai aiurea pronuntate
cristianlupsa: :-))
petit_sapin: altfel, am un prieten caruia i-am fost sef acum vreo 13-14 ani
petit_sapin: si care incepea sa scrie bine abia dupa cateva votci
cristianlupsa: ca si marii scriitori
petit_sapin: eh, nu chiar totzi
petit_sapin: pe aceasta nota optimista, io zic sa lasam pentru o discutie urmatoare cateva lucruri in plus legate de long-form writing, poate chiar intram in detalii mai tehnice
petit_sapin: si multzam fain
petit_sapin: si am sters-o
cristianlupsa: si eu multam
Comentarii
6 comentarii la “Cristian Lupsa, Esquire: “Jurnalismul e generos””
Lasa un comentariu



Partea buna la toata povestea asta e ca dupa tot ce-a spus Cristi ma tenteaza sa cumpar Esquire. Sunt mai ales curios de ce-a iesit din cele 100 de pagini de interviuri despre Nemescu, altfel un subiect bun de care lumea nu s-a atins decat la modul “stiri”.
iulian, eu am cumparat azi revista si chiar imi place, cred ca n-a vorbit in van cristi..
Interesant interviul. Se simte imediat ca vine dintr-o lume in care dezbaterile despre jurnalism se fac pe argumente si, mai ales, au loc in interiorul jurnalismului.
Succes revistei!
Cristi a respirat alt aer, intr-adevar, sper ca dioxidul de carbon pe care il expira sa ne inspire pe toti.
Interviul asta m-a facut (prea) curioasa in legatura cu revista. Abia astept sa citesc de alcool (numai eu stiu cate posturi scrise la betie am salvat in drafts si cate au iesit “pe post”!!), delta, clooney, nemescu si bloguri.
Succes esquire!
Eu plec miine si sper sa gasesc revista in aeroport.
Altfel, desi citesc si New Yorker si Vanity Fair, si desi as citi oricind cu nesat orice scrie Cristi, eu acum din lipsa de timp ma declar invinsa de lungimea interviului. Poate sa-mi iau revansa luni cind ajung acasa sau in avion cu profilul lui Nemescu.
Succes revistei!
Mersi de comentarii. Catalin are dreptate ca dezbaterile de jurnalism se poarta la alt nivel in unele locuri din America. Chiar iti vine sa te apuci de munca a doua zi dupa ce iti permiti la o bere sa trancanesti despre teoria din spatele muncii pe care o practici.
Eu raman optimism ca putem si aici. Poate prin intermediul blogurilor, daca nu altfel.
In legatura cu Esquire, sper sa ramana la standardele la care am pornit. Trageti-ma de urechi daca nu e asa.