Bloguri si jurnalism
Rar mi-a fost dat sa vad un material de agentie care sa fie in asa de mica masura material de agentie: Mediafax a trimis la dezbaterea despre bloguri si jurnalism organizata de Ambasada SUA pe cineva care a produs un articol (preluat de Cotidianul). Articol in care acel cineva amesteca opinia cu informatia si face dovada faptului ca n-a inteles mare lucru din ce s-a intamplat. In plus, e si ceva rea-credinta pe acolo, pentru ca altfel nu-mi explic de ce scrie ca afirmatia Ioanei Avadani precum ca blogul este pur si simplu o noua tehnologie ar fi “ridicat ceva sprancene in randurile celor prezenti”. Ioana spusese ca blogul este pur si simplu o noua forma de comunicare cu publicul, mai potrivita cu timpurile si cu obiceiurile de consum ale tinerilor, si ca e bine ca presa, care trebuie, in mod natural, sa se afle intr-un proces de continua evolutie si schimbare, sa adopte si aceasta tehnologie. Sprancene ridicate? N-am vazut, dar probabil nu m-am uitat direct si catre autorul articolului Mediafax.
Autorul explica si ce a inteles din ce am spus eu, si anume ca as fi “scuzat” calitatea indoielnica a unor bloguri si ca apoi as fi fost “contrazis” de colegul meu de panel, Alan Elsner. De fapt, am spus ca, desi unii jurnalisti vorbesc adesea condescendent despre bloguri, intalnim de multe ori si in presa atitudini la fel de pacatoase (stiri false si fonfleuri, acuzatii neverificate, articole care nu respecta principiul ascultarii partii adverse, calomnii, injuraturi, pornografie, gretzoshenii, comenzi etc.). Alan a adaugat ca, atunci cand au gresit, institutiile de presa americane au incercat sa repare (cazul Blair, reporterul de la New York Times care s-a dovedit ca a inventat povesti, de exemplu). Si a mai spus ca jurnalismul respecta niste standarde, niste proceduri, niste principii, lucru care nu se poate spune intotdeauna despre bloguri.
Revenind la articolul Mediafaxului despre evenimentul de la Ambasada SUA, m-au distrat foarte tare titlul (nu stiu dk apartine
Cotidianului sau este cel original de la agentie): “Razboiul dintre bloggeri si jurnalisti se amana in cazul Romaniei” (sic) si o serie de judecati de valoare ale autorului, gen:
“Daca peste ocean lucrurile au luat amploare, incercarea de a aduce discutia in planul romanesc este oarecum idealista.”
Nu este foarte clar ce lucruri au luat amploare peste ocean, dar merita, ca sa ne distram putin, sa citam si fragmentul care precede fraza de mai sus, care fragment porneste de la faptul ca jurnalistul TV Dan Rather a trebuit sa demisioneze dupa ce niste blogari l-au cam facut de cacao:
Poate ca daca bloggerii nu ar fi avut reactii atit de violente, Rather s-ar adresa in continuare milioanelor de americani care il urmareau cu fidelitate la televizor. Nu vom sti niciodata ce s-ar fi intimplat, dar cert e ca bloggerii se mindresc cu aceste realizari si unii dintre ei incearca sa reglementeze domeniul in care activeaza. Cit de moral este sa propui reglementari, fara ca tu insuti sa te supui unora, ramine de vazut.
Aha.
Mai sunt si alte mostre de opinii si concluzii trase aiurea si amestecate cu ce informatii a reusit autorul sa extraga din discutii, dar ultimele doua paragrafe arata ce rau pot iesi lucrurile atunci cand despre asemenea subiecte scriu oameni care sunt pe din afara si in privinta jurnalismului si in privinta blogurilor. Observati cum stie autorul care sunt resorturile interioare care i-au manat pe blogari si ziaristi sa participe la discutii:
Senzatia generala in urma dezbaterii de la Ambasada SUA a fost de nesiguranta, de opinii putin conturate, de bijbiiala. A fost evidenta diferenta dintre vorbitorii americani si cei romani, acestia din urma neavind directii bine cristalizate si coerente. Si bloggerii si jurnalistii au contribuit la discutii, fiecare din motive proprii: bloggerii pentru a cunoaste mai bine “cu ce se maninca” aceasta unealta de comunicare, iar jurnalistii pentru a invata sa se adapteze schimbarilor aduse de noua platforma.
În Statele Unite, blogurile au provocat o serie larga de efecte, de la accentuarea polarizarii scenei politice, pina la actiuni de activism social. În Romania blogurile sunt putine, doar vocalitatea autorilor creeaza senzatia ca ar fi mai multe. Blogurile de aici inca lupta sa-si cistige autoritatea, iar blogosfera este inca un spatiu eterogen, dezbinat, in care fiecare scrie si actioneaza pentru el. Nu trebuie ignorat faptul ca marea majoritate a bloggerilor, daca nu toti, au indatoriri ale unor slujbe pe care nu le pot abandona, pentru ca din blogging nu se cistiga deocamdata. Cresterea exponentiala a acestei noi forme de comunicare este insa iminenta. Si ar fi bine ca atunci cind se produce, sa aveti deja blog.
Aferim, ca bine zice :)..
Comentarii
5 comentarii la “Bloguri si jurnalism”
Lasa un comentariu
Nu ca m-as pricepe la jurnalism, dar mie mi-a intrat in cap ce a subliniat Elsner referitor la separarea opiniei si informatiei intr-un ziar …
asa ca .. ufff…
Bogdan: pai da
As dori sa incep prin a clarifica niste chestiuni pe care le consider foarte importante:
- material publicat de Mediafax are titlul precedat de eticheta FOCUS ce desemneaza nu o stire, ci un articol care poate contine si elemente de opinie (sper ca diferenta dintre cele doua va este totusi familiara)
- ma bucur ca ati retinut observatia lui Elsner, insa nu sesizez aplicabilitatea ei in cazul de fata; nu avem de-a face cu un ziar in pagina caruia s-a inserat o domnisoara despuiata chiar sub o stire de interes global
- agentia de presa Mediafax nu a trimis pe cineva incognito la dezbatere, nu m-am ascuns in spatele unei alte identitati, deci intreaga maniera de a ma prezenta ca pe un individ infiltrat acolo mi se pare cel putin infantila
Revenind la afirmatiile care se pare ca v-au deranjat, am de spus urmatoarele lucruri:
- nu amestec opinia cu informatia, ci ma bazez pe informatie ca sa justific o opinie, este un rationament logic destul de simplu de urmarit
- va pot indica sprancenele ridicate la auzul afirmatiei Ioanei Avadani, care poate fi sintetizata prin sintagma “nu-i mare branza de capul blogului”. Sa nu uitam ca afirmatia a venit dupa ce am vazut cu totii ce se poate face cu un blog in Statele Unite. Sa spui la 5 minute dupa ca nu este vorba de o mare revolutie ridica nu numai sprancene, cat si semne de intrebare. Intr-adevar, doamna Avadani si-a continuat argumentatia cu lucruri frumoase de genul “jurnalismul trebuie sa tina pasul si sa incorporeze aceasta noua tehnologie”, insa lipsa coerentei discursului nu este problema mea.
- nu consider ca ati fost contrazis in mod direct de catre Elsner, insa afirmatia lui s-a batut cap in cap cu a dumneavoastra. Probabil se impunea o interventie mai romaneasca, deci mai putin subtila, ca sa sesizati acest lucru.
- ati scris: “Daca peste ocean lucrurile au luat amploare, incercarea de a aduce discutia in planul romanesc este oarecum idealista.” Nu este foarte clar ce lucruri au luat amploare peste ocean.
Intr-un articol despre bloguri, daca scrii ca lucrurile au luat amploare dupa ce povestesti despre documentarul care a fost, culmea, tot despre bloguri, sunt suficient de idealista incat sa cred ca oamenii vor intelege de ce lucruri e vorba, si ca nu se vor gandi la castraveti murati.
- in ceea ce priveste intuirea gresita a resorturilor intime, trebuie sa recunosc ca aveti dreptate, am uitat sa precizez ca poate unii erau prezenti acolo pentru o prajiturica sau un suculet.
Nu-mi este foarte clar ce anume v-a nemultumit, oscilez intre atasamentul pentru o agentie mai stangace si frustrarea ca n-am prezentat blogosfera din Romania ca pe o comunitate fabuloasa, cu propriul parc de distractii. In orice caz, este admirabila perseverenta dumneavoastra de a combate opinii ale unui jurnalist cu, s-a strigat bingo, judecati de valoare.
Ma bucur ca v-a amuzat titlul articolului pe care l-am redactat si va urez distractie placuta in continuare. Razboiul jurnalisti-bloggeri inca se amana.
Este grav daca este vorba de o stire de agentie
Fiecare cu ce poate…