General
Vreţi vin?
..
Hop
2011 a fost bun cu mine. Am publicat o carte, am fost trainer la două programe faine în Republica Moldova, am început o colaborare cu The Industry, am scris și editat pentru niște reviste, am colaborat cu EJC Magazine, am citit cărți mișto, am cunoscut oameni interesanți, am fost consultant pentru o mare organizație, am început să învăț foto și video DSLR etc. Asta ca să mă refer doar la planul profesional.
În același plan, ce-mi doresc de la 2012: să se întâmple în continuare lucrurile din paragraful precedent, colaborările să rămână fructuoase și interesante, să învăț lucruri noi, să-mi mai iasă niște proiecte, inclusiv niște documentare video. Și, eventual, să scriu mai mult pe blog.
Despre ce era vorba?
Am început o serie de lansări ale volumului Cartea feţelor în mediul studenţesc. Întâi la FJSC. Vor urma, sper, lansări în alte centre universitare, în perioada următoare. Cu ocazia asta am făcut şi o scurtă prezentare în care am încercat să explic cum am structurat Cartea feţelor.
Andreea
Andreea Popescu
Pe pagina ei de Facebook, Andreea Popescu a scris în engleză, pe 22 septembrie, un mesaj în care își avertiza prietenii și cunoscuții că în curând vor afla vești tulburătoare despre ea. Și îi ruga să țină minte că rămâne aceeași persoană. Veștile au apărut la scurtă vreme. La 25 de ani, Andreea are cancer osos. Ca să-l învingă, are nevoie de operație și tratament, costisitoare. Și de sprijinul nostru.
O știu pe Andreea din facultate. A absolvit FJSC-ul acum câțiva ani. Este unul dintre acei oameni care ies, cumva, în evidență, fără să se străduie s-o facă.
Andreea trebuie să strângă rapid zecile de mii de euro necesare operației și tratamentului. Orice contribuție, cât de mică, e importantă. Puteți dona în următoarele conturi:
LEI – Andreea Popescu, cont RON RO18BTRL04601201S65262XX, Banca Transilvania, Suc. Iuliu Maniu
EURO – Anamaria Bogdan, împuternicit Bogdan Marian Fireţeanu, RO56 RZBR 0000 0600 0317 8560 Raiffeisen Bank, Suc. I. C. Brătianu
Sau, dacă preferați, ca mine, să vă folosiți cardul, puteți merge la această pagină, pe site-ul Asociației Mai Mult Verde.
» Am luat detaliile privind modalitățile de a face o donație de pe blogul lui George Hari Popescu. Fotografia de mai sus e tot de la George, care a luat-o, la rândul său, de pe Facebook.
» Am o poveste pentru tine — o pagină de Facebook despre Andreea Popescu.
La revedere, FJSC
Foto: Liviu Popescu
Mi-am scris demisia din funcția de asistent universitar la Universitatea din București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării. Am fost legat de școala asta 20 de ani, întâi ca student, apoi ca masterand și ca prof.
Este alma mater-ul meu și locul meu de muncă cel mai stabil. Este instituția în care am descoperit că îmi place să predau și că sunt bun la asta. Este locul în care am avut șansa să întâlnesc jurnaliști și profi care mi-au influențat în mod decisiv cariera și viața, locul în care am venit în contact cu jurnalismul de calitate american.
Este un loc pe care l-am modelat, puțintel, și eu. Dovadă fotografia alăturată, din studenție, în care șterg cu ciocanul numele academiei de partid “Ștefan Gheorghiu” de pe fațada clădirii care adăpostește și FJSC.
Read the rest of this entry »
Cricova: cu mașina prin mină. Și colecția lui Putin
Șampania pusă la fermentat se întoarce manual
Au niște mașinuțe electrice (așa am vizitat Cricova acum câțiva ani), dar acum sunt stricate. Titicarul, sau cum i-o spune, așteaptă piese din Germania, așa că la Cricova, cea mai mare cramă din lume, intri cu mașina personală. Gaze de eșapament? Nici o problemă, avem ventilație bună și oricum e pentru scurtă vreme, spune ghida.
Read the rest of this entry »
Este internetul benefic pentru jurnalism? Unii spun că nu
Propovăduiesc de multă vreme jurnalismul online, aşa că a fost oarecum şocant pentru mine să dau peste cineva care vorbeşte atât de articulat despre modul în care internetul, în loc să ajute jurnalismul, îl doboară. Şoc, şoc, dar oricum sunt de acord cu adversarul lui Nicholas Carr în această dezbatere despre internet şi jurnalism, Jay Rosen, care susţine că netul îmbunătăţeşte jurnalismul. Unul dintre argumentele în favoarea internetului este chiar formatul acestei dezbateri, o formă delicioasă de jurnalism de opinie, găzduită pe site-ul The Economist — un tip de dezbatere pe care nu-l văd posibil în presa tradiţională.
Dezbaterea, care se încheie miercuri, poate fi urmărită aici.
O soluţie alternativă la RSS: 5secunde.ro
E online, în versiune public beta, un site nou pe nume 5 secunde. Un agregator de ştiri ce poate fi personalizat. Am crezut iniţial că e pe bază de RSS, dar nu:
ăsta e trick-ul. nu e pe bază de rss, rss e prea încet. parsăm paginile fiecărei publicaţii,
îmi spune Ştefan Voinea, de la Fred, o agentie interactiva care se ocupa de dezvoltare si promovare online (deţinută de Ştefan şi Dan Voinea, de la Gazeta de Sud, plus Tavi Văcărescu, fost art director tot la GdS).
Îi zice 5 secunde, pentru că site-ul se actualizează instant cu informaţii.
Lucrand la Gazeta de Sud, am avut ideea de a agrega principalele surse de stiri din Romania intr-o interfata simpla, pentru ca redactorii nostri sa fie nevoiti sa stea cu 20 de site-uri deschise in acelasi timp,
zice Voinea. Apoi:
Ne-am dat seama ca site-ul poate fi util si pentru alte persoane, in special pentru cei din industria media.
Utilizatorul poate alege dintr-o listă de publicaţii, iar site-ul îi va afişa titlul şi primul paragraf de la sursele selectate. Alte publicaţii pot fi adăugate la cerere. De asemenea, pot fi specificaţi termeni-cheie şi judeţul, pentru ştiri locale şi regionale. Ştefan Voinea:
Site-ul acceseaza in fiecare minut peste 100 de site-uri de stiri si afiseaza in timp real stirile, intr-o interfata similara cu Twitter.
Pe viitor, probabil că utilizatorul va avea şi posibilitatea să adauge surse.
>> Proiect asemănător: YAM News
Poduri goale în România de Ziua Femeii
Sursa: Google
Priviţi harta de mai sus. Poduri din toată lumea se vor umple azi de oameni care îşi vor arăta astfel susţinerea pentru cauza femeilor şi admiraţia faţă de realizările lor. Locurile în care vor avea loc asemenea evenimente sunt marcate pe hartă. Acum priviţi harta de mai jos.
Sursa: Google
Vedeţi o mare pată albă? Acolo e România, unde nu e anunţat nici un eveniment. Sunt curios dacă se schimbă ceva în cursul zilei, sau dacă podurile vor rămâne goale.
Cum ascultau românii Radio Europa Liberă
articol realizat împreună cu Sorin Adam Matei
În munca de documentare pentru Cartea feţelor, cartea mea despre social media şi Facebook ce va apărea în mai la Humanitas, am căutat — voi explica altă dată de ce — date despre audienţa Radio Europa Liberă în România în anii ’80.
Cifrele de audienţă, obţinute în colaborare cu Sorin Adam Matei, pot da fiori de invidie multor manageri din audiovizualul actual. Ele arată cât de important era radioul finanţat de Statele Unite în condiţiile în care presa de stat nu-şi îndeplinea, practic, rolul social.
Un studiu Europa Liberă desfăşurat în 1982 şi începutul lui 1983 arată că 64% dintre români ascultau postul de radio, chiar dacă numai unul din cinci o făcea zilnic. Bărbaţii formau majoritatea audienţei şi ascultau mai des decât femeile (1 din 4 ascultători de sex masculin urmărea Europa Liberă în fiecare zi, faţă de 1 din 10 femei).
Lucrătorii din agricultură şi tinerii ascultau de asemenea în mai mică măsură şi mai puţin frecvent Europa liberă, motiv pentru care autorii studiului din 1982-1983 recomandau mai multe emisiuni destinate fermierilor, tinerilor şi femeilor. Ascultarea Europei libere era, de asemenea, un obicei mai răspândit în rândul celor cu mai multă şcoală.
În 1988, audienţa Europa Liberă în România era la 63%, cifră superioară celorlalte ţări din Europa de Est, potrivit unui studiu REL. Postul Vocea Americii era ascultat de 31% din populaţie, iar BBC de 25%. Cei mai mulţi dintre ascultătorii Vocea Americii şi BBC ascultau şi Europa Liberă.
În continuare iată datele mai pe larg, exprimate şi prin grafice.
Read the rest of this entry »
