Sfaturi pentru biserică şi restaurant

Publicat la 9 February, 2011 // Reviste

Am început recent o colaborare cu revista apt intitulată “Miresici”. Redau mai jos un prim text pe care l-am scris pentru revistă. Dacă urmează să vă căsătoriţi, vă recomand să ţineţi cont de aceste sfaturi. Sau nu .

Sfaturi pentru biserică și restaurant

Când a văzut mașina nașului, preotul a dublat preţul. N-a fost o problemă pentru noi. Era problema nașului, că nașul plătește biserica. Dar problema noastră tot de la biserică a pornit.

Ne-am cununat religios undeva pe Calea Victoriei. Biserică mică, albă, frumoasă. Nimic spectaculos. Ceva intim, curat, de suﬂet.

Petrecerea, tot pe Calea Victoriei, la vreo 20 de minute de mers pe jos, sau vreo trei de mers cu mașina (o oră și trei minute cu tot cu timpul necesar găsirii unui loc de parcare). Iarăși, nu ceva gargantuelesc; 80 de invitaţi, nu sute.

Între începutul ceremoniei de la biserică și startul petrecerii am lăsat cam o oră și jumătate. Nu știam sigur cât va ţine slujba și ne gândeam să lăsăm oamenilor timp să-și ia mașinile și să le ducă undeva pe lângă hotel. Că cine merge 20 de minute pe jos în ţinută de nuntă?

Cununia religioasă a fost frumoasă și relativ scurtă. Ne-am suit în mașina bengoasă a nașului și cât ai zice pește am fost la restaurant. Aveam și loc de parcare în faţă, că, deh, eram protagoniștii petrecerii, cum ar veni.

Când am intrat pe poartă, cam cu o oră înainte de începerea oﬁcială a petrecerii, soseau agale și primii nuntași. Cei mai mulţi își lăsaseră mașinile pe la jumătatea distanţei dintre biserică și restaurant, în parcarea generoasă de la Ateneu. Cei mai mulţi n-avuseseră o problemă să meargă pe jos 20 de minute, care, oricum, pentru cei mai mulţi au fost mai degrabă 10. Nu-i nimic, ne-am spus, bine că avem listele cu invitaţi și cu distribuţia pe mese. Ne postăm rapid în ușa salonului și îi îndrumăm pe nuntași, cu calm și eleganţă, spre locurile lor.

Singurul impediment, atunci când îţi propui să întâmpini invitaţii cu calm, eleganţă și liste frumos tipărite este ca cineva, să zicem sora miresei, să ﬁ uitat respectivele liste la biserică, dimpreună cu certiﬁcatul de căsătorie.

Certificatul de căsătorie nu era o mare problemă, pentru că fapta era deja comisă și în faţa lui Dumnezeu (care oricum n-are nevoie de dovezi scrise), și în faţa doamnei serioase de la Starea Civilă. Lucrurile devin ceva mai încurcate atunci când te trezești cu profesorul tău din facultate și nu știi unde să-l pui la masă. Sau când îl pui la o masă și peste cinci minute îl ridici, cu tot cu pahar și soţie, ca să-l așezi la alta

Aşa că, dacă e să dau nişte sfaturi din experienţă proprie pentru cei care n-au trecut încă prin aşa ceva, eu zic următoarele:

1. Dacă bugetul pentru biserică e calculat la centimă, nu-l lăsați pe naș să vină cu o mașină de ﬁțe. Dacă ține neapărat, instruiți-l să parcheze pe o stradă lăturalnică și să se prezinte în poarta sfântului lăcaș per pedes, de preferat cu tot cu mireasă.

2. Nu lăsați hârtii importante la persoane emotive, chiar dacă aveți mare încredere în ele și nu li s-a mai întâmplat niciodată să uite ceva (de exemplu hârtii importante) undeva (de exemplu pe un jilț de biserică). De fapt, nu lăsați hârtii importante nimănui. La costumul de ginerică, buzunarul interior de la piept există pentru un motiv. Folosiți-l. (Dacă sunteți mireasa, nu ginerele, sfatul rămâne în picioare: folosiți buzunarul interior de la pieptul costumului mirelui. În acest fel, veți ști sigur unde se aﬂă hârtiile, dacă ginerică nu se sperie și fuge în lume, caz în care oricum nu veți mai avea nevoie de liste de invitați.)

3. Nu faceți ca noi. Însărcinați o domnișoară de onoare cu onoarea de a tipări câte o listă de invitați pentru ﬁecare masă. Domnișoara va trebui să se deplaseze la restaurant în dimineața de dinaintea petrecerii și să pună listele pe ﬁecare masă. Alegeți neapărat o domnișoară de onoare cu prieten, ca să aibă cine s-o ajute.

4. Faceți ca noi: dacă se întâmplă ca ceva să nu meargă cum trebuie, bucurați-vă. E nunta voastră, n-are sens să vă stresați și să vă faceți nervi – lucrurile astea sunt menite să se întâmple, ca să ne creeze nouă amintiri de neuitat. Peste ani de zile, o să rememorați zâmbind ﬁecare boacănă dintr-asta, pentru că va ﬁ parte din cea mai frumoasă noapte din viața voastră. Așa că știți ce? Dați-i plicul ăla cu listele de invitați și certiﬁcatul de căsătorie surorii miresei. Dacă n-aveți, v-o împrumut pe a noastră.

Dă mai departe