Posts Tagged ‘centrul pentru jurnalism independent
Bursele Carter Center – merită să încercaÅ£i
Rosalynn Carter
Am participat, alături de Paul Radu, la prima ediţie a Burselor Rosalynn Carter pentru Jurnalism pe probleme de sănătate mintală şi nu pot decât să le recomand. Am avut ocazia să aflu o grămadă de lucruri faine, să vizitez locuri interesante, să cunosc oameni deştepţi şi deosebiţi, inclusiv pe Jimmy şi Rosalynn Carter. În primul rând, am avut ocazia să documentez una dintre cele mai mari (şi mai neglijate în societate şi în presă) probleme ale lumii moderne, în România şi peste tot în lume, unde una din patru persoane are de-a lungul vieţii probleme de sănătate mintală ce presupun ajutor de specialitate.
Read the rest of this entry »
Poziţia CJI faţă de stenogramele lui Vîntu
Aici.
Un fel de consiliu al presei. Åži un cod deontologic ce se vrea unic
Grupul pentru Bune Practici Jurnalistice e un organism pus la cale de Convenţia Organizaţiilor de Media (ce reuneşte, la iniţiativa CJI şi ActiveWatch, o sumedenie de organizaţii media).
“Grupul isi propune sa contribuie la imbunatatirea calitatii actului jurnalistic prin semnalarea publica a derapajelor de natura deontologica de care se fac responsabili jurnalistii si companiile de presa si prin promovarea de programe de educatie in domeniul eticii jurnalistice si al consumului de presa.”
Aşa grăieşte un comunicat (pe care îl puteţi citi mai jos) despre înfiinţarea Grupului pentru Bune Practici Jurnalistice şi despre crearea unui cod deontologic care are şanse, se pare, să fie adoptat de întreaga profesie sau cel puţin de un număr semnificativ de organizaţii mass media (şi codul poate fi găsit la finalul acestei postări).
Din grupul de bune practici va face parte un reprezentant al oricărei organizaţii care adoptă codul deontologic propus de COM. Instituţiile mass media membre vor putea solicita un Certificat de Bune Practici Jurnalistice, fie pentru o publicaţie, un post de radio, de televiziune sau o agenţie de presă, fie pentru o anume parte (de exemplu pentru o secţiune, pentru un supliment sau pentru o emisiune).
Certificatul va atesta că publicaÅ£ia/postul/site-ul impune, prin reglementări interne, prin atitudinea managementului ÅŸi prin practica de zi cu zi, respectarea codului deontologic unic de către angajaÅ£i ÅŸi colaboratori ÅŸi ca urmare “este o sursă de informare publică respectabilă ÅŸi credibilă”.
Este, din câte pot să apreciez, cel mai important şi mai cuprinzător pachet de autoreglementare propus până acum în breasla jurnaliştilor. Pentru că la discuţii au participat organizaţii precum MediaSind, APEL (asociaţia editorilor de presă locală) şi CRP, e posibil ca de data asta să iasă ceva reprezentativ şi bănuiesc că organizaţiile cu componentă de watch dog al profesiei, cum sunt ActiveWatch-AMP şi CJI, vor avea grijă să monitorizeze lucrurile pentru a observa dacă acest cod rămâne şi el doar pe  hârtie sau va fi chiar însuşit şi respectat de jurnalişti.
Rămâne, desigur, de văzut cum va funcţiona acest Grup pentru Bune Practici Jurnalistice, un fel de consiliu al presei, ce va da certificate de bună purtare şi sancţiuni. Încă nu s-au stabilit detaliile, iar modul de funcţionare va trebui gândit în aşa fel încât să nu fie posibile complicităţi care să permită trişarea normelor etice şi profesionale, cum se întâmpla în aşa-zisul Consiliu de Onoare al Clubului Român de Presă.
Puteţi citi mai jos, în ordine, comunicatul de presă, Codul Deontologic Unic (care încă nu e unic, dar se doreşte a fi), precum şi documentele Convenţiei Organizaţiilor de Media privind Grupul pentru Bune Practici Jurnalistice şi Certificatul de Bune Practici Jurnalistice.
Aştept păreri despre documente şi în special despre codul deontologic, care conţine, după părerea mea, anumite pasaje pe marginea cărora se poate discuta. Îmi propun, de altfel, să-i dedic o postare separată în curând.
Read the rest of this entry »
Cristian LupÅŸa a plecat de la Tabu
Cristi Lupşa venise la Tabu anul trecut pe post de senior editor (din acelaşi post plecase de la Esquire pentru a se dedica proiectelor de freelancing). Omul mi-a spus că a părăsit revista acum două săptămâni şi că mişcarea n-are nici o legătură cu vestea că Realitatea-Caţavencu renunţă la Tabu, pe care abia a aflat-o şi el. Cristi se va concentra (din nou) pe freelancing şi pe cursul pe care îl ţine la CJI. Va continua să scrie la Esquire şi va încerca, spune el, să facă cumva să se molipsească de optimismul de afară (adică să iasă puţin din ţară), că aici (în România) e cam mult pesimism în industrie.
Studiu privind informaÅ£ia de interes public: Avem “taxă pe transparenţă”, date prost administrate, ignoranţă cât încape
Redau mai jos un comunicat despre un studiu al Institutului pentru Politici Publice şi Centrului pentru Jurnalism Independent privind aplicarea legii liberului acces la informaţiile de interes public. Studiul va fi curând disponibil pe site-urile celor două organizaţii.
ÃŽntre probleme:
- tarife exagerate pentru copierea documentelor la instituÅ£ii (“taxa pe transparenţă”);
- sistem defectuos de management al datelor în instituţii;
- lipsa unor sancţiuni consistente în cazul încălcării legii;
- necunoaşterea legii de către persoane cu funcţii publice;
- liceenii nu cunosc drepturile şi libertăţile cetăţeneşti;
- prea puţine informaţii care trebuie publicate din oficiu de către instituţii (planurile şi contractele de achiziţii încheiate de autorităţi, or împrumuturile contractate, de exemplu, nu intră în categoria informaţiilor ce trebuie publicate din oficiu).
Institutul pentru Politici Publice (IPP) şi Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) dau publicităţii rezultatele celei mai recente analize asupra aplicării prevederilor legii privind liberul acces la informaţii de interes public prin studiul – diagnoză
Informaţia de interes public – un drept fundamental şi o responsabilitate pe măsură
BucureÅŸti, 13 octombrie 2009 â– Institutul pentru Politici Publice (IPP) ÅŸi Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) dau publicităţii rezultatele celui mai recent studiu privind aspecte concrete din aplicarea în prezent, în România, a legii liberului acces la informaÅ£ii de interes public, legea nr. 544/2001. Studiul a fost realizat plecând de la un sondaj de opinie comandat de către IPP ÅŸi aplicat în perioada 22 – 29 aprilie a.c. pe un eÅŸantion naÅ£ional reprezentativ la nivelul cetăţenilor României, în cadrul unui proiect mai larg, cu finanÅ£are din partea Uniunii Europene prin programul Phare 2006 – CreÅŸterea rolului societăţii civile în procesul de integrare a României. Pe lângă rezultatele sondajului de opinie, în studiu au fost luate în considerare ÅŸi opiniile societăţii civile din BucureÅŸti ÅŸi din Å£ară, respectiv opiniile unui eÅŸantion de peste 250 de autorităţi publice locale, de la toate nivelele administrative, chestionate direct de către IPP ÅŸi CJI în lunile martie ÅŸi aprilie a.c.
Principalele concluzii ale studiului, rezultând din compararea opiniilor tuturor celor intervievaţi, arată că:
- • Majoritatea celor care au înaintat solicitări de informaţii de interes public în 2008 este reprezentată de cetăţeni (57%), urmaţi de societăţi comerciale (27%), în timp ce organizaţiile neguvernamentale reprezintă abia 2% din numărul de solicitanţi de informaţii de interes public în România;
- • Existau încă în 2008, instituţii care practicau o adevărată “taxă pe transparenţăâ€?, percepând tarife exagerate, în opinia noastră, pentru costul serviciilor de copiere: de exemplu, Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe – 5 lei/pag. A4, Primăria Municipiului Iaşi – 3 lei/pag. A4, Primăria Municipiilor Bacău şi Drobeta Turnu Severin – 2 lei/pag. A4;
- • Nu toate organizaţiile neguvernamentale locale chestionate cu privire la percepţia utilităţii instrumentului legal care garantează liberul acces la informaţii de interes public auziseră despre existenţa legii. În schimb, majoritatea jurnaliştilor din presa locală care au răspuns chestionarului transmis de CJI au declarat că au auzit despre legea accesului la informaţii de interes public şi au uzat de prevederile ei cel puţin o dată.
- • În ceea ce priveşte cetăţenii României, 39% dintre aceştia au auzit despre legea privind liberul acces la informaţii de interes public, în timp ce 1 din 5 români declară că s-au şi folosit de prevederile legii pentru a solicita informaţii autorităţilor.
De asemenea, printre actualele obstacolele sesizate în aplicarea legislaţiei privind accesul cetăţenilor la informaţiile de interes public se numără:
- • Sistemul defectuos de management al datelor în instituţii şi lipsa unui circuit predictibil al informaţiei;
- • Abuzul instituţiilor în ceea ce priveşte distincţia informaţii de interes public – date cu caracter personal;
- • Lipsa unor sancţiuni consistente în cazul nerespectării legii;
- • Necunoaşterea legii de către cei cu funcţii alese.
Toate aceste concluzii au fost supuse recent unei dezbateri publice de către IPP, prilej cu care reprezentanţii Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale (ASG), ai departamentelor de specialitate de la nivelul ministerelor, al Parlamentului, ai autorităţilor publice locale, dar şi membrii ai societăţii civile, au ajuns la următoarele principale concluzii care reclamă acţiune imediată din partea autorităţilor:
- • Necesitatea reglementării printr-un act normativ a costurilor de copiere a documentelor, în sensul uniformizării acestora;
- • Lipsa minimelor cunoştinţe privind drepturile şi libertăţile cetăţeneşti la nivelul educaţiei preuniversitare (liceu). Totodată, participanţii la dezbateri au propus implicarea imediată a Ministerului Educaţiei pentru introducerea unor materii de specialitate în curricula pentru liceu (educaţie civică).
- • Nevoia de extindere a categoriilor de informaţii pe care autorităţile/instituţiile publice ar trebui să le publice din oficiu, în special în privinţa informaţiilor care privesc cheltuirea banilor publici (planurile şi contractele de achiziţii încheiate de autorităţi, împrumuturi contractate etc.).
IPP şi CJI vor urmări în continuare respectarea angajamentelor de către autorităţile prezente la dezbatere, încurajând reprezentanţii societăţii civile să monitorizeze constant aplicarea legii, nu numai în Bucureşti şi în alte câteva oraşe importante ci în toate regiunile ţării.
Studiul Informaţia de interes public – un drept fundamental şi o responsabilitate pe măsură va fi disponibil în curînd pe site-urile IPP şi CJI.
..
Nouă sesiune de cursuri la CJI
Am primit de la CJI programul cursurilor din sesiunea de toamnă:
CJI lanseaza o noua sesiune de cursuri
Centrul pentru Jurnalism Independent anunta lansarea unei noi serii de cursuri, deschise jurnalistilor, studentilor la jurnalism sau la facultati cu specific apropiat.
Noua oferta cuprinde urmatoarele cursuri:
1. Stirea – Tehnici de redactare si scriere; trainer: Marian Chiriac, jurnalist freelancer/ Asociatia de Investigatii Media in Balcani
2. Jurnalism online; trainer – George Hari Popescu, jurnalist freelancer & asistent universitar la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii a Universitatii Bucuresti
3. Jurnalism de investigatie; trainer – Liviu Avram, Redactor sef adjunct Adevarul
4. Jurnalism si PR in campania electorala; trainer – Cosmin Pacuraru, Consultant media
5. Radio. Secretele meseriei; trainer: Andrada Fiscutean, Editor – prezentator de stiri Radio Pro FM & Voice-over stirile Pro TV
6. Vocea din spatele stirii. Voice-over/prezentare radio si TV; trainer – Alina Barbu, Voice-over Stirile Pro TV & Editor – prezentator de stiri Radio Pro FM
Cursurile se vor desfasura la sediul CJI incepand cu 20 octombrie 2008. Durata cursurilor variaza intre 15 si 20 de ore de predare, structurate in sedinte saptamanale sau in workshop-uri, in functie de curs. Taxa de participare este de 300 RON si poate fi achitata si in maxim 5 rate pentru cursurile saptamanale.
Inscrierile se fac cu CV, Scrisoare de intentie sau un eseu (in functie de cursul ales) la sediul CJI, din Bvd-ul Regina Elisabeta nr 32 (52), etaj 1, sector 5 (langa P-ta Kogalniceanu), prin fax la 311.11.76 sau e-mail: carmen@cji.ro
Termenul limita de depunere a inscrierilor este 15 octombrie 2009.
Detalii suplimentare la tel. 311.13.75 si 311.13.77 sau pe site-ul CJI.
Persoana de contact: Carmen Macavei, asistent executiv.
Pentru detalii privind datele de începere, taxele de participare, specificul cursului şi numărul de cursanţi, citiţi mai jos.
Read the rest of this entry »
Bursierii Carter Center pe 2009/2010: Georgiana Ilie şi Răzvan Vintilescu
Na coincidenţă: tocmai ce am publicat pe blog articolul meu din Esquire despre sănătate mintală (scris cumva în calitate de fellow al Carter Center, programul de burse pentru jurnalism pe teme de sănătate mintală), că aflu de la Cristi Lupşa că s-au anunţat câştigătorii burselor de anul acesta: Georgiana Ilie şi Răzvan Vintilescu. Pretina Georgiana, zisă Jo, e freelancer şi publică de obicei prin Esquire şi Tabu (e unul dintre rarele cazuri de oameni care au renunţat la un job bun de nejurnalist ca să scrie chestii mişto pe cont propriu). Pe Răzvan Vintilescu nu-l ştiu decât din scris, dar mă gândesc că avea nevoie de o veste bună ca asta după întâmplările cu reduceri de salarii şi schimbări de schemă de la Cotidianul.
Interesant e că fiecare serie de bursieri români de până acum a cuprins şi un dătător cu semnătura la Esquire: moa, Vlad Mixich şi Georgiana Ilie.
ActiveWatch-AMP si CJI: Partidele mentin politizarea serviciilor publice radio-TV
Comunicat
24 iunie 2009
ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei si Centrul pentru Jurnalism Independent condamna respingerea de catre Parlament a proiectului de lege pentru modificarea legii de functionare a serviciilor publice de radio si televiziune
Respingerea de catre plenul Camerei Deputatilor, prin votul negativ al PSD, PNL si UDMR, a proiectului de lege initiat de Raluca Turcan demonstreaza inca o data lipsa de vointa a clasei politice pentru depolitizarea serviciilor publice de radio si televiziune. Iresponsabilitatea politicienilor risca sa prelungeasca o situatie ce nu are alta perspectiva decat distrugerea televiziunii publice, aflata intr-o criza financiara, institutionala si de credibilitate fara precedent.
Preocupati de impartirea conducerilor celor doua institutii, politicienii au uitat ca principala cauza a problemelor care macina de 20 de ani cele doua institutii este legea de functionare a acestora, lege care permite influenta politicului in managementul instituional si, adeseori, in continutul editorial. Paradoxal, desi toate partidele parlamentare s-au plans, pe rand – mai ales atunci cand s-au aflat in opozitie – de efectele nefaste ale politizarii televiziunii si radioului public, prin votul de ieri acestea demonstreaza ca statu-quo-ul ramane situatia ideala pentru mediul politic romanesc deoarece permite oricarei majoritati parlamentare sa aiba la discretie cele doua institutii.
In urma cu peste patru ani, presedintele Basescu si liderii fostei aliante DA clamau dorinta lor de a depolitiza cele doua institutii supuse unui sistematic viol politic dupa 1990. Adoptarea legii a facut parte din platforma electorala a presedintelui Basescu si din programul de guvernare al guvernului Tariceanu. Procesul modificarii legii de functionare a SRTV si SRR, pornit in ianuarie 2005 la initiativa unui grup de organizatii neguvernamentale si a unor jurnalisti din cele doua institutii, a starnit entuziasmul firesc al celor care isi doresc reforma si independenta acestor servicii publice. Din pacate, bunele intentii ale clasei politice s-au epuizat in iunie 2006, cand proiectul de lege initiat de Raluca Turcan si votat de Camera Deputatilor a fost ingropat in sertarele Comisiei de Cultura, arte si mass media a Senatului. In mai 2008, membrii Comisiei respective au respins proiectul de lege, punand capat ‘procesului depolitizarii’ televiziunii si radioului public. Intre timp, acest proces mai primise o lovitura in iunie 2007 cand, in premiera, un om politic cu functie executiva in conducerea unui partid (Alexandru Sassu) a fost numit Presedinte Director General al SRTV. Numirea a fost rezultatul unor negocieri pe sub masa, facute de PNL si PSD.
Procesul modificarii legii a fost reluat anul acesta de Raluca Turcan, fiind supus consultarii publice. Desi proiectul mai poate fi imbunatatit, ultima varianta a proiectului Turcan propune mecanisme de protectie a celor doua institutii impotriva controlului politic, cum ar fi:
- Eliminarea posibilitatii demiterii Consiliului de Administratie (CA) daca se respinge raportul anual de activitate de catre Parlament
- Separarea functiei de Presedinte Director General in Presedinte si Director General
- Audit independent obligatoriu, plus posibilitatea infiintarii unei comisii de evaluare editoriala care sa analizeze anual respectarea misiunii publice
- Definirea unor criterii de competenta si incompatibilitate pentru membrii CA
- Definirea rolului si misiunii de serviciu public si accentuarea responsabilitatii publice a celor doua institutii in detrimentul intereselor comerciale
- Echilibrarea componentei politice din CA cu includerea unor reprezentanti ai societatii civile
- Prelungirea mandatului membrilor CA la 5 ani, pentru ca acesta sa nu se mai suprapuna circuitului electoral
Facem un nou apel la responsabilitatea clasei politice si atragem atentia asupra necesitatii reformarii si depolitizarii televiziunii si radioului public, tinand cont de misiunea de serviciu public a acestora si facand abstractie de orice negocieri politice privind impartirea posturilor din conducerile cele doua institutii.
Workshop CJI: Riscuri si responsabilitati in presa online
Primit de la CJI, redau integral mai jos. În afară de faptul că Georgiana Ilie, care susţine cursul, e o tipă tare faină, remarc că se va pune pe masă şi un ghid de bune practici în jurnalismul online. O chestie nouă la noi, sunt tare curios.
Centrul pentru Jurnalism Independent invita editorii de presa online, vineri, 12 iunie, intre orele 14.00 – 18.00, la un workshop cu tema Presa online: riscuri si responsabilitati, sustinut de Georgiana Ilie, jurnalist freelance.
Participantii se vor familiariza cu problemele etice cu care se confrunta media online: protectia vietii private, corectarea erorilor, drepturi de proprietate intelectuala etc. Va fi prezentat un Ghid de bune practici ale jurnalismului online elaborat de Reteaua Sud Est Europeana pentru Profesionalizarea Presei (South East European Network for the Professionalization of Media -SEENPM)
Taxa de participare este de 50 RON.
Va rugam sa confirmati participarea dvs la email: mihaela arond cji punct ro sau la tel: 021 311 1375, pana joi, 11 iunie, orele 17.00. Persoana de contact: Mihaela Danga.
Mai multe informatii despre intalnire va ofera Georgiana Ilie in textul de mai jos:
O dată ce pui un text sau o fotografie pe Internet, rămân indexate pentru totdeauna. Vor apărea la fiecare căutare pe Google, indiferent de cât timp a trecut şi, mai ales, indiferent dacă le-ai şters sau nu.
Acesta este un lucru bun. De ce? Pentru că informaţia, precum coafura, rezistă. Niciun mafiot sau baron local nu va putea cumpăra tot tirajul unei ediţii on-line a unui ziar pentru ca o anchetă să nu ajungă la public. Chiar dacă o decizie nedreaptă a unei instanţe va ordona ştergerea unui articol, el va putea fi găsit oricând în adâncul Internetului. Şi nicio persoană nu mai este anonimă: orice faptă sau scriptă a sa, dacă a ajuns pe Internet, rămâne pentru totdeauna la dispoziţia publicului.
Stai… cum? Åži dacă o persoană a fost acuzată pe nedrept de viol? Åži dacă. Åži dacă s-au furat fotografii personale din computer sau de pe Facebook ÅŸi au fost făcute publice pe un site? Åži dacă. Åži dacă a semnat altcineva cu numele meu? Åži dacă.
Memoria Internetului nu discriminează. Editorii publicaţiilor on-line, fie că sunt de ştiri sau de divertisment, sunt cei care fac diferenţa dintre conţinutul bun şi rău al Internetului. Pentru că ei decid, conform setului de valori pe care îl au, ce ajunge la public şi ce nu.
Dacă eşti editor de presă online şi vrei să afli cum iau astfel de decizii 15 editori din Balcani şi din Anglia, vino vineri, 12 iunie, de la ora 14:00, la Centrul pentru Jurnalism Independent. Vom avea un workshop despre Ghidul de bune practici ale jurnalismului online elaborat de Reţeaua Sud-Est Europena pentru Profesionalizarea Presei (SEENPM). Avem studii de caz şi vrem să ştim ce credeţi despre ele.
..
Guvernul fenteaza studiile de impact
Primit pe mail, dat mai departe:
Ne incurca o lege. Nu-i nimic, o modificam!
Bucuresti, 10 iunie 2009.  Coalitia “Opriti Codurile� atrage atentia, cu ingrijorare, asupra modului in care Guvernul Romaniei intelege sa respecte legile statului de drept.
Ieri, 9 iunie 2009, s-a publicat in Monitorul Oficial – Ordonanta de Urgenta nr. 61/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative.
Ordonanta 61/2009 prevede, printre altele, eliminarea necesitatii obtinerii studiilor de impact, – in cazul proiectelor de legi de importanta si complexitate deosebita, al proiectelor de legi asupra carora Guvernul si-a angajat raspunderea, precum si al proiectelor de legi de aprobare a ordonantelor emise de Guvern in temeiul unei legi de abilitare si supuse aprobarii Parlamentului.
Guvernul motiveaza iminenta acestor modificari datorita existentei unei “situatii extraordinare�.
In contextul evenimentelor din ultimele luni, in care Coalitia “Opriti Codurileâ€? a contestat legalitatea celor patru Proiecte de Coduri – civil, penal, de procedura civila si de procedura penala- tocmai pentru absenta acestor studii de impact, precum si a unor dezbateri conform legii 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica dar si a avizelor CSM si CES, Coalitia “Opriti Codurileâ€? considera inacceptabila aceasta decizie a Guvernului.
“Este genul de masura care submineaza ideea de lege in Romania. Legile sunt acolo nu pentru a fi respectate, ci pentru ca cineva sa le poata modifica dupa interesele de moment�, considera Ioana Avadani, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, organizatie membra a Coalitiei “Opriti Codurile�.
“Studiile de impact nu trebuie sa fie ceva facultativ, ele sunt vitale pentru a avea Coduri care sa poata sa fie aplicabile in societatea romaneasca. Nu trebuie sa avem doar niste proiecte de cod care sa sune bine, trebuie sa vedem daca pot sa fie puse in practica. Si acesta este rolul studiilor de impact�, a declarat Georgiana Iorgulescu, director al Centrului pentru Resurse Juridice, organizatie membra a Coalitiei “Opriti Codurile�.
Coalitia “Opriti Codurile� considera ca procesul legislativ viciat nu poate sa fie indreptat prin modificarea legii, ci doar prin respectarea legilor in vigoare.
Coaliţia OPRIÅ¢I CODURILE,
formată din organizaţii neguvernamentale, ale mass-media şi ale mediului de afaceri
..
