Posts Tagged ‘criza
Libertatea presei in 2009: criza a facut mass media vulnerabila (ActiveWatch)
Public mai jos o instiintare de la ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei.
ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei a lansat al 11-lea raport anual privind libertatea presei in Romania, cu ocazia Zilei Mondiale a Libertatii Presei (3 mai). Raportul poate fi citit aici.
Cele mai importante concluzii ale raportului, referitor la starea presei in 2009, sunt:
• Criza economica a dus la concedierea a 3.000 de angajati media, inchiderea a zeci de publicatii si prabusirea veniturilor din publicitate, lucruri care au facut mass-media vulnerabila la presiuni politice si economice.
• Presedintele Traian Basescu a dus o campanie de discreditare a jurnalistilor din marile grupuri de presa.
• Patroni ai grupurilor de presa s-au dovedit a fi angajati in sustinerea unuia sau a altuia dintre candidatii la presedintie, si-au impus optiunile in politica editoriala si au asezat in prima linie de vizibilitate si decizie persoane obediente. Multi dintre jurnalisti nu au rezistat presiunii, au oferit publicului relatari partinitoare si au comis grave derapaje etice.
• Derapajele si lipsa impartialitatii au scazut increderea in presa si, in unele cazuri, au contribuit la prabusirea tirajului unor publicatii sau chiar la inchiderea acestora.
• A revenit in forta controlul politicienilor asupra institutiilor mass-media prin contracte de publicitate. Au fost dezvaluite cazuri concrete de cumparare a ştirilor favorabile din bani publici. Fenomenul este mai evident in presa locala, unde multe dintre publicatiile care nu s-au inchis din cauza crizei sunt dependente de banii din astfel de contracte.
• Continua agresiunile si amenintarile la adresa jurnalistilor, fara ca responsabilii sa fie pedepsiti sau sanctionati public.
• Autoritatile locale au ingradit dreptul la adunari publice si au blocat evenimente ca expozitii, concerte si conferinte, invocand judecati de valoare.
• Autoritatile centrale au promovat mai multe initiative legislative cu impact negativ asupra libertatii de exprimare: noile coduri civil si penal, amendamente la legea criminalitatii informatice, legea stocarii datelor de trafic, legea achizitiilor publice s.a.
• Televiziunea publica este in continuare vulnerabila la presiunile politice. In 2009 au existat, mai mult ca niciodata, semnale publice de alarma trase de jurnalistii din SRTv.
• Pedepsele penale pentru defaimare se aplica inca jurnalistilor. Statul roman a pierdut mai multe procese la CEDO in cazuri care au implicat libertatea de exprimare a jurnalistilor.
• Unui jurnalist acuzat de santaj i s-a interzis temporar dreptul de a mai practica profesia.
• Au fost facuti pasi spre autoreglementarea breslei prin adoptarea Codului Deontologic Unic initiat de Conventia Organizatiilor de Media si a Comisiei Media initiate de Clubul Roman de Presa.
Câţi oameni lucrează în presa română. Şi câţi or să rămână
Când e vorba de cifre, spre exemplu numărul exact de jurnalişti ai ţării, organizaţiile media ridică de obicei din umeri. E foarte greu să faci statistici într-o industrie atât de dinamică şi, din unele puncte de vedere, atât de subterană — dacă stăm să ne gândim că mulţi lucrează încă fără contract de muncă. Statisticile oficiale sunt inexacte pentru că bagă la grămadă toţi angajaţii găsiţi prin registre, şoferi, agenţi de vânzări, ziarişti, tipografi şi ce-or mai fi. Şi, cum spuneam cei care nu beneficiază de contracte ca lumea cad printre ochiurile sitei.
În contextul ăsta, e fain că avem, totuşi, ceva date. Un articol din Business Standard estimează, citând MediaSind, că până la sfârşitul acestui an îşi vor fi pierdut jobul 1.300-1.500 de persoane dintr-un total de 22.000-25.000 de angajaţi, cât se crede că există în industria media. Câţi dintre ei sunt jurnalişti nu se ştie, deci nu ni se spune.
Business Standard dă şi cifre de la Institutul Naţional de Statistică, iar ele sunt diferite (pentru că includ toată media, deci şi editurile de carte ori firmele de producţie video şi cinematografică). Însă sunt foarte relevante privind declinul industriei media:
“în societăţile care derulează activităţi de editare lucrau anul trecut, în luna noiembrie, circa 24.500 de persoane, în timp ce în septembrie 2009 au rămas 23.400. În cazul firmelor cu activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, difuzare şi transmitere de programe reducerea numărului de angajaţi este mai mare, de la 18.200 (noiembrie 2008) la 15.400 (septembrie 2009)”.
Dacă facem socoteala, rezultă că în industria media (presă scrisă şi audiovizuală, edituri, cinematografie, case de producţie) şi-au pierdut slujba, în mai puţin de un an, 3.900 de persoane.
Nu mi-e clar dacă în statistica respectivă intră şi agenţiile de publicitate.
Articolul îl citează pe Cristi Godinac, preşedintele federaţiei sindicale MediaSind, care estimează că de la începutul anului (sau al crizei — nu e foarte clar) şi-au pierdut jobul cam 1.000 de persoane din media locală şi naţională (adică din instituţiile care practică jurnalismul, probabil). Godinac zice că până la sfârşitul anului cifra poate ajunge la 1.300-1.500 de persoane. În articol e pomenită şi o altă estimare, a lui Cezar Ion, de la Asociaţia Jurnaliştilor din România, care vine, nu se ştie cum, cu cifra de 2.000 de prezumtivi concediaţi din presă până la finele lui 2009.
Unul dintre lucrurile îngrijorătoare care reies din material (şi din experienţa multor ani de presă română) este acela că, deşi închiderile de instituţii de presă şi concedierile ar putea fi mai puţine în perioada asta, pentru că politicul pompează bani cu ocazia alegerilor, perspectiva e naşpa după prezidenţiale. În prima parte a lui 2010, am putea asista la închiderea sau tragerea pe linie moartă a publicaţiilor şi posturilor subvenţionate acum din motive electorale. Ceea ce înseamnă că mulţi jurnalişti vor rămâne fără obiectul muncii. Câţi anume — nu ştie nimeni.
Salarii reduse cu până la 50% la Realitatea-Caţavencu
Angajaţii trustului Realitatea-Caţavencu au aflat azi de la şefi că salariile vor fi reduse în întreg grupul. Eu am aflat de reduceri între 5 şi 50 de procente, Mihnea Măruţă scrie că salariile sub 2.000 de lei nu vor fi reduse şi că cele ale managerilor se reduc cu 50%. Detalii şi la Iulian Comanescu (unde cineva a postat şi un mail intern al board-ului Realitatea-Caţavencu privind măsura) şi Reporter virtual (ultimul a anunţat încă de acum câteva zile că se pregăteşte ceva).
>> UPDATE 1 // Money.ro, portalul de business al grupului Realitatea-Caţavencu, a publicat un articol despre măsura de reducere a salariilor în care e prezentat punctul oficial de vedere al trustului. Cei mai afectaţi vor fi cei din managerii de nivel mediu şi de top, scrie în text, care citează mailul intern al board-ului Realitatea-Caţavencu (pe care vă spuneam că-l puteţi citi integral la comentariile însemnării lui Iulian Comanescu despre toată povestea). Salariile mici nu vor fi afectate, scrie în respectivul comunicat intern, însă angajaţii încă nu ştiu care salarii sunt considerate prea mici pentru a fi reduse. Din articolul publicat de Money.ro:
„Evoluţia pieţei în contextul crizei economice obligă grupul Realitatea-Caţavencu să reducă semnificativ costurile la nivelul tuturor produselorâ€?, au declarat oficialii companiei într-un comunicat intern adresat angajaţilor.
Începând cu 1 iulie 2009, grupul mass-media va aplica o grilă procentuală de reducere a costurilor, iar resursele umane reprezintă peste jumătate din cheltuiele totale ale companiei.
>> UPDATE 2 // Tiberiu Lovin, care are şi el anunţul intern privind reducerile de salarii, scrie că cei care au sub 25 de milioane vor rămâne cu toţi banii.
Cod pentru evitarea tâmpeniilor jurnalistice
M-am uitat cu atenţie la cele 13 recomandări din finalul unui text adresat jurnaliştilor de ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei şi Clubul Român pentru Jurnalism de Investigaţie (bag textul, integral, la sfârşitul acestei însemnări). Lucruri de bun simţ.
Èšin de abc-ul jurnalistic (nu prezentaţi zvonuri ca informaţii şi ştiri, prezentaţi sursa informaţiilor citate de pe Internet — aici aş fi lărgit şi aş fi scris “prezentaţi sursa”, indiferent dacă e vorba de informaţii de pe internet sau din alte părţi, spre exemplu din alte ziare, agenţii ori posturi de radio sau televiziune).
Èšin de conduită etică (nu vă erijaţi în judecători, bazaţi-vă pe fapte concrete şi dovedite, refuzaţi campaniile impuse de diferite interese ale patronului, evitaţi imaginile care ar putea produce panică etc.).
Sunt sfaturi menite să clarifice actul jurnalistic şi să promoveze credibilitatea (promovaţi competenţa şi persoanele specializate în domeniul discutat, demarcaţi clar jurnaliştii de alte categorii, precizaţi calitatea şi competenţa invitaţilor, legătura lor cu subiectul şi dacă sunt sau nu plătiţi pentru apariţii, nu lăsaţi politicienii să vă impună agenda etc.).
Sunt atitudini menite să întărească profesia şi s-o protejeze, măcar într-un anumit grad, de presiuni (reclamaţi abuzurile la care sunt supuşi jurnaliştii în redacţie şi în afara acesteia, sprijiniţi procesul de autoreglementare).
De fapt, toate cele 13 puncte îndeplinesc toate cele patru funcţii amintite mai sus: de a întări profesionalismul, etica, credibilitatea şi profesia în general. Majoritatea par să se adreseze programelor televizate, pentru ca acolo este degringolada mai vizibilă — dar, desigur, se aplică şi presei scrise, online şi radio.
Problemele de la care au pornit cele două organizaţii neguvernamentale când au alcătuit lista de mai jos nu sunt noi, dar în ultima perioadă au părut mai acute ca niciodată: poziţii partizane asumate de jurnalişti şi invitaţi, fără ca punctele de vedere divergente să primească destulă atenţie pentru a putea vorbi de o atitudine echilibrată şi obiectivă; documentare slabă sau inexistentă; persoane aduse în faţa publicului pentru a comenta sau analiza diverse fapte în condiţiile în care nu au experienţa, autoritatea şi pregătirea necesară; promovarea zvonisticii etc. etc.
Iar cum publicul nu e prost (cum îl cred unii jurnalişti), credibilitatea şi autoritatea profesiei se duc de râpă.
Este un proces evident şi în presa scrisă. Scăderile de tiraj nu pot fi puse doar pe seama creşterii popularităţii internetului, a schimbării obiceiurilor de consum, a ofensivei tabloidismului şi a crizei economice. De altfel, dacă ne uităm la ceea ce se întâmplă în SUA, în Europa de Vest sau în alte părţi ale globului, vedem că acolo nu scăderea de audienţă e problema cea mai mare — dimpotrivă, odată cu trecerea presei la distribuţia multi-channel ziarele au mai mulţi cititori ca oricând. La noi, însă, scăderea calităţii (care oricum nu s-a ridicat niciodată, per ansamblu, la înălţimi copleşitoare) pare a fi unul dintre principalii factori care duc la o ruptură între presă şi public. În anii ’90 nu puteam vorbi prea mult de profesionalismul presei, dar măcar exista un entuziasm şi conştiinţa unei misiuni democratice care dădeau valoare actului jurnalistic. În ultimii ani, mulţi dintre veteranii presei deceniului trecut au părăsit jurnalismul ori s-au umplut de cinism, iar o mare parte a celor care i-au înlocuit par să defileze prin presă mecanic, fără să înţeleagă adevăratele rosturi ale gazetăriei, fără pasiune, fără conştiinţa faptului că nu comit doar o slujbă la patron, ci un serviciu public, care necesită răspundere. Fără să-şi dea seama că au norocul să facă, aşa cum obişnuieşte să spună o prietenă, cea mai frumoasă meserie din lume — care necesită, între altele, mult creier.
Nu vreau să generalizez. Există mulţi jurnalişti buni. Iar ei ştiu foarte bine despre ce vorbesc. Însă nu ştiu care sunt şansele ca lucrurile să evolueze in direcţia bună atâta vreme cât presa nu-şi va face ordine în propria ogradă, cât nu va pune asemenea coduri de evitare a tâmpeniilor pe pereţii redacţiilor şi nu va obliga pe toată lumea, de la cel mai tânăr reporter, la cel mai titrat analist, să respecte nemţeşte reguli stilistice, etice şi profesionale, şi atâta vreme cât nu va introduce programe permanente de training, aşa cum există în toate ţările în care gazetăria este o profesie respectată.
Până una-alta, n-ar fi rău ca unii să bage la cap măcar recomandările făcute de ActiveWatch-AMP şi CRJI. Ar fi un început.
Mai jos, comunicatul de la cele două ONG-uri. Într-o postare ulterioară, ca să nu îngrop materialul, voi da şi un studiu de caz lucrat de Nicoleta Fotiade de la ActiveWatch-AMP pe relatările de la Realitatea TV şi Antena 3 legate de recentul cutremur.
Read the rest of this entry »
Solutia pentru salvarea ziarelor
via Dode Bobem: Un baiat care face un cantec pe zi a facut unul si despre criza in care se afla ziarele. Mai mult, a identificat solutia.
Concedieri probabile si la Romania libera
In redactia Romania libera lumea se intreba ieri cine va fi dat afara. Zvonurile despre concedieri au fost alimentate si de cateva comentarii de pe anumite site-uri (inclusiv aici), plus o stire HotNews (pentru care nu gasesc link-ul mersi George Popescu pentru link). Lucrurile nu sunt tocmai clare, dar se vorbea de concedierea catorva angajati (nu prea multi), posibil dintre corespondenti. O varianta vehiculata este solutia micsorarii salariilor pentru a evita concedierile. Din semnalele pe care le-am primit, lumea vorbeste inclusiv de plecarea unuia dintre membrii conducerii editoriale.
Cei mai vulnerabili in criza (2)
– continuare din CINE SUNT CEI MAI VULNERABILI IN CRIZA (1) –
>> Textul de mai jos este o continuare a insemnarii in care am incercat sa-mi dau cu parerea cu privire la institutiile de presa care au mai mult sau mai putin de suferit in actualul context economic. Initial era un singur text, insa am decis, ca sa dau mai multa vizibilitate listei de mai jos, sa fac dintr-un articol foarte lung doua articole lungutze. Ce puteti citi mai jos: o lista (care nu este nici pe departe exhaustiva) a pozitiilor din redactii pe care eu le consider mai vulnerabile in conditiile in care institutiile de presa se confrunta cu schimbarea modelului de business, din cauza crizei si a schimbarilor generale din societate si din lumea presei (evolutii tehnologice, schimbarea obiceiurilor de consum etc.). La fiecare tip de job enumerat (si o sa vedeti ca am enumerat, pana la urma, aproape toate joburile din redactie) am incercat sa dau si solutii pentru cei amenintati cu pierderea slujbei. Nu am pretentia ca ele functioneaza in toate cazurile si sunt convins ca exista si alte lucruri care se pot face. Si, desigur, cunosc zicala “usor de spus, greu de facut”. //
CELE MAI VULNERABILE SECTII SI POZITII IN REDACTII
- Corectura. Adevarul Holding a renuntat, practic, la corectura pe texte si a dat afara cativa corectori, iar conducerea trustului a punctat ca nu e vorba de o masura de criza, ci de una de modernizare a fluxului jurnalistic. EVZ renunta, de data aceasta din cauza crizei, la aproape toti corectorii (mai raman doi). Am expus intr-o alta postare ratiunile care stau la baza renuntarii la corectura in redactiile moderne (care tin atat de actuala criza, cat si de schimbarea modului in care se lucreaza in redactiile moderne).
Solutia: corectorii trebuie sa-si asume un rol mai larg in redactie — nu doar simpla revizuire a textului pentru detectarea si corectarea greselilor de gramatica, punctuatie, stilistica, ci editarea articolelor in spirit jurnalistic. Unii corectori ar putea sa se reprofileze in editori si reporteri.
- DTP. Paginatorii au inceput deja sa dispara din schema organizationala la publicatiile din vestul Europei. Am mai scris intr-o postare mai veche despre aceasta tendinta. Noile softuri de management editorial permit stocarea catorva variante de scheme ale paginilor, iar editorul alege varianta potrivita in functie de continutul pe care il are la dispozitie in ziua respectiva (de exemplu varianta cu coloana de patru stiri, articol principal, doua articole secundare si dreptunghi de publicitate de cutare si cutare dimensiuni). Asta inseamna ca nu mai e nevoie de paginator decat pentru proiecte si pagini speciale, care necesita o abordare grafica mai deosebita.
Solutia: paginatorii, care deja se misca foarte bine cu softuri de paginare, ar trebui sa invete softuri noi pentru a se face utili atunci cand e vorba de infografice (care ar trebui sa fie din ce in ce mai numeroase, pentru ca deocamdata cam lipsesc din paginile ziarelor noastre), grafice interactive si alte aplicatii pentru paginile de web (in conditiile in care online-ul va capata o greutate tot mai mare).
- Secretari de redactie. Rolul SR-ilor intr-o redactie moderna de la noi este sa fie un fel de link intre editori si paginatori. Sa lucreze cu editorii la premachetarea paginilor si apoi sa aiba grija ca totul sa se potriveasca. Noile softuri ce permit stocarea unor machete de pagini fac ca munca lor sa fie redundanta.
Solutia: sa-si extinda abilitatile in sfera online.
- Foto. Sectiile foto sunt scumpe,
Read the rest of this entry »
Cine sunt cei mai vulnerabili in criza (1)
>> Pentru ca acesta este un articol lung, am hotarat sa-l sparg in doua parti. Prima, pe care o puteti citi mai jos, contine consideratii legate de institutiile de presa mai vulnerabile in timpul crizei. Cea de a doua contine o lista de posturi din presa care, cred eu, sunt mai vulnerabile decat altele in actualul context. //
INSTITUTII MASS MEDIA
Pana de curand, sa parasesti un trust ca Ringier pentru a merge sa lucrezi “la mogul” (Vantu, Patriciu) era un gest considerat aventurist. La urma urmei, o companie multinationala, cu principii corporatiste rigide, dar solide, oferea, in teorie, mai multa siguranta decat un grup media sustinut de banii mai mult sau mai putin indoielnic adunati de un patron a carui investitie in media avea ca scop mai degraba legitimitatea, decat profitul.
Insa in contextul actualei crize, care a pus capat unei perioade de dezvoltare fara precedent pentru mass media de la noi, cel putin ca nivel al investitiilor, companiile de presa care traiesc exclusiv din afacerile de media sunt mai vulnerabile decat cele alimentate de bani care vin din alte afaceri. Institutiile media trag de multa vreme ponoasele unei lipse de viziune si know-how la nivel jurnalistic (nu stim sa facem presa quality si atunci dam vina pe gusturile tabloide ale publicului pentru scaderile de audienta), dar criza globala a precipitat lucrurile prin scaderea brusca si drastica a veniturilor din publicitate.
Pe plan local, ziarele si posturile radio sau TV cel mai putin afectate de criza vor fi, pe de o parte, cele care au modernizat si profesionalizat procesul jurnalistic. De regula acestea sunt lideri de piata si se bucura de audiente bune si de relatii privilegiate cu clientii de publicitate. Criza va impune, probabil, unele masuri de reducere a costurilor pentru a compensa scaderile din publicitate, dar semnalele pe care le am de la anumite publicatii locale indica o crestere substantiala a volumului din publicitate pentru februarie si martie, dupa un inceput de an foarte slab.
Read the rest of this entry »
RFI pregateste reducerea sectiei romane
Radio France Internationale (RFI) pregateste o schema redusa de personal pentru mai multe redactii straine de la Paris, inclusiv cea romana. Potrivit unei surse apropiate postului, vor mai ramane doi redactori din vreo opt, cati numara in prezent redactia romana de la Paris. Redactia din tara a postului RFI Romania nu este, deocamdata, afectata de schimbari.
>> EDIT // Ceva detalii in plus (via sursa din RFI plus acest articol):
Conducerea RFI a anuntat saptamana trecut un “plan de modernizare” ce presupune eliminarea a 206 posturi din circa o mie, inchiderea a sase redactii in limbi straine (germana, albaneza, poloneza, sarbo-croata, turca si laotiana, sau cum s-o zice limbii vorbite in Laos) si reducerea personalului altor redactii, printre care si cea romana, pentru ca evolutiile geopolitice nu mai justifica investitia (sau, cum s-a exprimat sursa mea, “razboiul rece s-a terminat demult”).
Sindicatele sunt in proces cu RFI din cauza planului si au anuntat o manifestatie de protest pentru joi, cand sunt asteptati sa iasa in strada sute de angajati ai postului. Planul era in lucru de mai multi ani, dar pana acum sindicatele l-au tinut pe loc.
Angajatii spun ca nu e vorba doar de joburile pierdute, ci ca prin aceasta miscare RFI, vocea francofoniei, submineaza influenta franceza in lume. Conducerea postului doreste, in schimb, consolidarea pozitiei RFI in Africa.
RFI face parte din holdingul Audiovisuel extérieur de la France (AEF), care mai include France 24 si TV5Monde. Sediul se afla la Paris si cuprinde 19 redactii in limbi straine. Emite in 74 de tari si are o audienta de 45 de milioane de ascultatori.
Ce scrie lumea pe scriu.ro
Prima tema de pe scriu.ro, “Criza in 7 cuvinte”, a produs cateva chestii memorabile. Ganduri pe un rand, din ce a trimis lumea pe site:
Parintii reveniti din Spania mi-au adus capsuni.
A venit factura orgiei de azi noapte.
Nu mai trag mereu apa la budă.
Nu mai las mancarea sa se strice.
Nici eu nu mai las restul vanzatoarei.
Azi avem tocana de cartofi cu ceapa.
Deci pot trai si cu strictul necesar.
Cea mai buna perioada pentru a invata.
Criza te dezvolta, daca nu te crapa.
Sansa sa ne redescoperim prin lucrurile simple.
Tema ramane deschisa, iar de luni inauguram una noua, special pentru bloggeri.
